„În ianuarie, reprezentanții guvernării au fost chemați „la covor” la Bruxelles și au primit peste cap pe trei subiecte:

1. Referendumul;

2. Legea cu privire la procuratura, când au încercat să-l numească pe Litvinenco nu se știe unde;

3. Demisia guvernatorului Băncii Naționale și numirea unui nou conducător. Apropo, în acea perioadă FMI a înghețat programul cu Moldova, banii nu au venit timp de câteva săptămâni, până când aceștia nu au mers din nou încolo și nu au început ca de obicei: „Vin rușii, ajutați-ne”. 

Pe aceste trei subiecte, reprezentanții puterii au fost mustrați bine la Bruxelles”, a declarat Dodon.

La 28 decembrie 2023, deputații PAS au votat amendamentul colegei lor de partid Veronica Roșca, potrivit căruia, referendumul republican va putea fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale.

Proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral și Legea privind partidele politice a fost aprobat, în a doua lectură, de 58 de deputați.

Cu o zi mai devreme, președinta Maia Sandu a venit cu precizări cum va putea fi organizat referendumul din toamnă în Transnistria, privind integrarea europeană. „Pe teritoriul regiunii transnistrene nu se pot deschide secții de vot, pentru că acesta nu este controlat de organele constituționale. Dar cetățenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului pot veni să voteze în secțiile de pe malul drept”, a declarat șefa statului.

Șefa statului Maia Sandu a venit cu un mesaj la trei ani de la învestirea sa în funcția de președintă a Republici Moldova. „Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a scris aceasta pe rețele.

Curtea Constituțională a respins sesizarea nr. 17a/2024 privind controlul constituționalității unor prevederi din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral (organizarea referendumului republican și a alegerilor parlamentare sau prezidențiale la aceeași dată), depusă de către deputații BCS Vladimir Voronin, Vlad Batrîncea și Diana Caraman. Decizia CC a fost luată pe 21 martie 2024.