Deputații dreptei radicale din Parlamentul European au anunțat că au obținut suficient sprijin pentru votul prin care cer demisia Comisiei, după ce o instanță a UE a decis că modul în care Ursula von der Leyen a gestionat mesajele private cu directorul Pfizer – refuzând publicarea conținutului acestora – a fost incorect.

Deși va supraviețui probabil votului, care ar putea avea loc luna viitoare, situația ar putea să o oblige pe von der Leyen să facă mai multe compromisuri atât cu stânga, cât și cu dreapta, pentru a-și asigura sprijinul.

Ce șanse are moțiunea

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a declarat pentru Financial Times că va depune moțiunea joi, după ce a strâns semnăturile necesare – cel puțin 72.

„Inițiativa vizează în esență menținerea transparenței și asigurarea unui proces democratic echitabil și autentic”, a afirmat el.

Deși pragul pentru declanșarea uneo moțiuni de cenzură este scăzut, demiterea lui von der Leyen și a Comisiei ar avea nevoie de mai mult de două treimi din europarlamentarii prezenți.

Legislativul european are 720 de membri, iar 401 dintre ei au votat pentru confirmarea lui von der Leyen la președinția executivului european anul trecut.

Piperea a susținut că unii membri ai grupării politice a președintei, Partidul Popular European (PPE), susțin inițiativa sa.

El a recunoscut că șansele de succes sunt reduse, dar a spus că aceasta oferă „o oportunitate crucială pentru o critică constructivă și fundamentată la adresa președintei Ursula von der Leyen.

„Aceasta obligă comisia să abordeze preocupările și să ofere justificări”, a spus el.

Moțiunile de cenzură sunt rare, dar pot avea consecințe grave. În 1999, echipa lui Jacques Santer a demisionat din cauza acuzațiilor de fraudă și a lipsei de transparență, deși câștigase un vot de încredere.

De atunci au mai avut loc doar patru astfel de voturi, și niciunul nu a reușit.

Problema Pfizergate

Moțiunea lui Piperea, scrie Financial Times, vizează așa-numitul proces Pfizergate împotriva lui von der Leyen, dar critică și modul în care președinta Comisiei tratează parlamentul, o plângere împărtășită de europarlamentarii centristi și de stânga, care susțin că ea ocolește singura instituție aleasă a blocului și este prea înțelegătoare cu guvernele UE.

În luna mai, Tribunalul UE s-a pronunțat împotriva Comisiei într-un litigiu privind publicarea mesajelor text dintre von der Leyen și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru furnizarea vaccinurilor împotriva Covid, în 2021.

New York Times a intentat procesul după ce echipa lui von der Leyen a refuzat să dezvăluie mesajele.

Tribunalul a respins argumentele Comisiei și a spus că decizia de a nu dezvălui mesajele a „încălcat principiul bunei administrări”.

„Curtea a considerat că refuzul Comisiei este nefondat din punct de vedere juridic și lipsit de o justificare credibilă”, a declarat Piperea.

„Aceste acțiuni demonstrează un model continuu de depășire a competențelor instituționale, de ignorare a democrației și de erodare a încrederii publice în guvernanța Uniunii”, a spus el.

---