Votul acordat de juriul național al Republicii Moldova în finala Eurovision 2026 de la Viena a provocat un val de reacții în online, după ce România a primit doar 3 puncte, iar Ucraina nu a fost punctată deloc. „Am avut o reacție de șoc”, a spus Margarita Druță, cea care a anunțat punctajul acordat de juriul de la Chișinău la Eurovision.

Directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, a susținut, într-un dialog pentru publicul HotNews, că atunci când a ales membrii juriului instituția respectat regulamentul EBU, care organizează Eurovision.

El spune că a fost „suprins” de decizia juriului, care i-a acordat Alexandrei Căpitănescu doar 3 puncte: „Alexandra Căpitănescu ar fi trebuit să fie câștigătoarea acestui concurs. (…) Faptul că nu a câștigat ține, probabil, și de o anumită doză de subiectivism care caracterizează acest concurs”.

„Vor rămâne resentimente firești și explicabile, dar trebuie să mergem înainte. Să nu uităm nici contextul din Republica Moldova, unde există încă puseuri antiromânești în societate. Noi însă nu am ales juriul după asemenea criterii”, a mai spus Țurcanu.

„M-a surprins foarte mult punctajul anunțat”

– În primul rând, vreau să vă întreb despre modul în care a fost format acest juriu, după ce criterii au fost selectați membrii juriului?

– Este o alegere, prin definiție, subiectivă, dar toate persoanele care au ajuns să formeze acest juriu au fost selectate în baza unui regulament stabilit de organizația care desfășoară concursul, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune – UERT, sau EBU. În acest regulament există criterii foarte precise. De exemplu, cel puțin două persoane din cei șapte membri ai juriului trebuie să aibă vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Mai sunt și alte criterii, pe care le vom face publice într-un comunicat.

De asemenea, dacă tot am ajuns la regulament, trebuie spus că jurizarea se bazează exclusiv pe o repetiție care are loc cu o zi înainte de finală. Repetiția respectivă a avut loc vineri. Juriul are obligația să urmărească această repetiție, iar evaluarea și votul se fac doar în baza prestațiilor live de atunci. Așa prevede regulamentul. Nu l-am făcut noi, ci EBU.

Mai departe, eu nu pot comenta prestația juriului, pentru că avem anumite obligații instituționale. Nu vreau să spun ce ar fi trebuit să facă membrii juriului. Vă pot spune doar opinia mea personală. Dar să mă refer la prestația lor nu îmi permite funcția pe care o dețin. Vă recunosc însă că m-a surprins foarte mult punctajul anunțat.

„Explicațiile tehnice au sens”

– Directorul general adjunct al TRM, Andrei Zapșa, care este adjunctul dvs., a fost și el membru al juriului. Ați discutat cu dumnealui, i-ați cerut explicații?

– Da, bineînțeles că am discutat. Andrei Zapșa, adjunctul meu, este unul dintre cei mai importanți oameni din TRM. Lucrează în instituția noastră de peste trei ani și foarte multe dintre realizările pe care le-am avut i se datorează. Este dirijor de orchestră simfonică, între altele.

Ce pot să vă spun este că explicațiile tehnice au sens. Din ce am înțeles, membrii juriului nu au judecat lucrurile afectiv. Eu, de exemplu, aș face-o atunci când e vorba despre România. Eu percep România ca țara noastră de suflet, fără de care am fi fost pierduți și lingvistic, și economic, și din multe alte puncte de vedere. Dar există și oameni care nu judecă afectiv. Presupun că asta s-a întâmplat și acolo. Noi ne-am asigurat că acest juriu va fi independent. A fost prezent și un notar care a urmărit întregul proces.

În definitiv, ce pot să vă spun este că acest rezultat nu reprezintă în niciun fel poziția instituției.

– Înțeleg că a existat acest regulament privind formarea juriului, dar decizia finală privind componența juriului a aparținut domnului Zapșa?

– Conducerea instituției ia decizii. Nu aș vrea să nominalizez persoane, pentru că, în realitate, procesul implică mai mulți oameni. Sunt persoane desemnate să analizeze candidaturile și să le discute cu profesioniști din domeniu.

Ce pot să vă spun este că au existat mai multe candidaturi decât numărul final de membri ai juriului. O parte dintre cei cu care au discutat reprezentanții TRM au refuzat să facă parte din juriu, invocând diferite motive: fie erau ocupați, fie nu au vrut să își asume o asemenea ipostază. Din întreg acest proces a rezultat actuala componență.

„O situație regretabilă”

– Eurovision s-a încheiat, dar există anumite pârghii sau anumite decizii instituționale?

– Atitudinea noastră ca instituție se vede în activitatea noastră și în politica editorială. În cazul de față vorbim despre o entitate care, chiar dacă este aprobată de instituție, nu face parte propriu-zis din instituție. În ultimii ani am dezvoltat un anumit model de funcționare în care delegăm responsabilități către persoane și structuri interne care beneficiază de autonomie. Uneori greșim acordând încredere, dar într-o instituție publică este foarte important să creezi o anumită stare de spirit și niște protocoale care să evite o verticală excesivă. Așa că este inevitabil să apară prestații care nu mă reprezintă pe mine personal sau nu reprezintă conducerea instituției. Se întâmplă și în cazul emisiunilor sau altor decizii editoriale să existe lucruri care nu sunt exact cum ne-am fi dorit.

Aceasta este situația despre care vorbim acum. Una regretabilă, pentru că a generat un asemenea val de nemulțumiri față de TRM, o instituție care, în ansamblu, a muncit foarte mult pentru ca acest concurs să arate atât de bine anul acesta. Ca instituție, noi ne-am dezvoltat enorm. Doar că, uneori, apar asemenea momente care, cu siguranță, vor fi depășite.

Vor rămâne resentimente firești și explicabile, dar trebuie să mergem înainte. Să nu uităm nici contextul din Republica Moldova. Există încă puseuri antiromânești în societate. Noi însă nu am ales juriul după asemenea criterii. Am fost obligați să urmăm niște criterii foarte clare stabilite de regulament, chiar dacă poate nu ar fi fost exact criteriile pe care le-am fi ales noi.

– În spațiul public au apărut solicitări privind demisia dumneavoastră sau asumarea răspunderii de către cineva din conducere. Vor exista astfel de decizii după Eurovision?

– Nu știu. Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald. Există anumite criterii clare care ar putea conduce la demisia mea sau a altcuiva din instituție, dacă s-ar considera că există o vină directă. Dar ceea ce v-am explicat până acum este că noi oferim încredere și autonomie mai multor structuri și subdiviziuni din instituție. Acest lucru se întâmplă inclusiv la nivel editorial. Acum trebuie văzut și cine solicită această demisie și în ce context. Eu nu sunt o persoană care să se țină cu dinții de funcție.

„Consider că Alexandra Căpitănescu ar fi trebuit să fie câștigătoarea”

– Ce mesaj aveți, în acest scandal, pentru oamenii din România și pentru reprezentanta României la Eurovision?

– Am fost complet copleșit de prestația Alexandrei Căpitănescu. Am ascultat de două ori înregistrarea din cea de-a doua semifinală și consider că Alexandra Căpitănescu ar fi trebuit să fie câștigătoarea acestui concurs. Modul în care delegația României a construit momentul scenic și felul în care a cântat Alexandra au fost absolut magnifice, copleșitoare. Faptul că nu a câștigat ține, probabil, și de o anumită doză de subiectivism care caracterizează acest concurs. Dar pentru mine ea este adevărata câștigătoare a ediției din acest an.

Cine a făcut parte din juriul Republicii Moldova la Eurovision 2026

Teleradio Moldova a transmis, după realizarea acestui interviu, și un comunicat de presă în care spune că „juriul care a acordat punctajul la Eurovision nu reprezintă poziţia instituţiei”.

Instituția precizează și cine a făcut parte din juriul Republicii Moldova la Eurovision 2026:

• 1. Andrei Zapşa, dirijor, director general adjunct responsabil de televiziune al TRM
• 2. Corina Caireac, expertă în producţia audiovizuală, managementul artiştilor şi comunicare. A făcut parte din echipa de management artistic şi comunicare a delegaţiei moldovene la Eurovision 2005 şi Eurovision 2022, alături de trupa Zdob şi Zdup.
• 3. Catalina Solomac – interpretă de muzică. A participat la trei ediţii ale Eurovision Moldova. Piesa sa, „Pink Margarita” s-a clasat pe locul 3 în finala naţională a ESC Moldova în 2026.
• 4. Pavel Orlov – interpret, solist al unei formaţii, compozitor şi producător muzical. A ocupat locul al doilea în finala naţională a Eurovision Moldova 2026.
• 5. Stanislav Goncear – artist. Activează în principal în genurile pop-jazz şi soul/R&B, cu influenţe de jazz şi un sunet pop contemporan, colaborând cu tineri artişti care împărtăşesc gusturi muzicale similare.
• 6. Victoria Cuşnir – jurnalistă la Radio Chişinău. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, specialitatea scenaristică, regie de film şi televiziune. Realizatoare de emisiuni despre muzică şi cultură, regizoare de spectacole în aer liber şi realizatoare de documentare. Membră a juriului pentru selecţia naţională la Eurovision în anii 2018, 2022 şi 2024.
• 7. Ilona Stepan – director artistic şi prim dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”.

Schimbul de puncte dintre Republica Moldova și România la Eurovision Song Contest 2026 a provocat controverse pe rețelele sociale. După ce România a acordat Moldovei 10 puncte, cel mai mare punctaj oferit de juriul român, internauții au reacționat dur când au văzut că Moldova a oferit României doar 3 puncte și niciun vot Ucrainei. „Rușine, juriului!”, „Câți dintre membrii juriului au studii muzicale?!”, s-au întrebat moldovenii.

Jurnalista și realizatoarea radio Victoria Cușnir, una dintre membrele juriului din Republica Moldova la Eurovision Song Contest 2026, a venit cu primele explicații publice după valul de critici provocat de cele doar 3 puncte acordate României. Într-o postare aceasta a precizat că răspunde doar pentru propriile note și a explicat că juriul a evaluat prestațiile din seara precedentă finalei televizate, unde unele țări ar fi avut evoluții „complet diferite” față de show-ul transmis publicului. „Noi am jurizat ieri, nu astăzi. Și ieri s-a cântat pe alocuri destul de diferit. Chiar foarte. Mai multe țări au fost mult sub nivelul prestației de astăzi”, a scris Victoria Cușnir.

Ulterior, pe rețelele sociale a apărut lista membrilor juriului din Republica Moldova pentru Eurovision Song Contest 2026, după ce votul acordat României a stârnit un val de reacții în rândul internauților.

Actorul și influencerul Emilian Crețu a reacționat dur după finala Eurovision Song Contest 2026, nemulțumit de punctajul acordat de Republica Moldova României. Artistul s-a declarat revoltat de faptul că juriul moldovean a oferit României doar 3 puncte, în timp ce România a acordat Moldovei 10 puncte. „Așa de deștepți suntem noi. Așa de...”, a declarat Crețu într-un filmuleț pe rețele.

Ministerul Culturii al Republicii Moldova a venit cu o reacție după valul de controverse provocat de votul acordat României la Eurovision Song Contest 2026. Instituția susține că nu are „nicio legătură directă” cu organizarea concursului, însă afirmă că așteaptă explicații după rezultatele votului.

Momente de tensiune maximă și emoții copleșitoare în culisele Eurovision 2026. Prezentatoarea din Republica Moldova Rita Druță, responsabilă cu transmiterea punctajului oficial, a oferit o reacție extrem de sinceră și dureroasă imediat după ce a fost nevoită să anunțe notele din finală. Aceasta s-a declarat complet șocată de modul în care au fost distribuite voturile pentru România.

Republica Moldova a impresionat la Eurovision Song Contest 2026, unde s-a clasat pe locul 8, după prestația energică a lui Satoshi cu piesa „Viva Moldova” în marea finală.

Reprezentantul țării noastre la Eurovision, Satoshi a venit cu prima reacție publică după valul de controverse provocat de voturile acordate de juriul din Republica Moldova României la Eurovision Song Contest 2026. „Fac un apel la rațiune. Nu alimentați ura”, a scris artistul.

Victoria Cușnir, una dintre membrele juriului din Republica Moldova la Eurovision Song Contest 2026, a explicat cum au fost acordate notele în finala competiției, după scandalul provocat de cele 3 puncte oferite României. Aceasta susține că fiecare jurat a votat separat, în baza unor criterii clare — piesa, vocea, show-ul și prestația generală — și a respins acuzațiile potrivit cărora „votul ar fi o expresie a românofobiei”.

---