Parlamentara MAN, Olga Ursu, a acuzat guvernarea că transferă întreaga povară a scumpirilor asupra cetățenilor și mediului economic. Potrivit acesteia, creșterea accelerată a prețurilor la carburanți generează un efect în lanț în economie, în timp ce statul acumulează venituri suplimentare fără a oferi sprijin real agricultorilor, antreprenorilor și populației.
La rândul său, deputata MAN, Angela Cutasevici, a atras atenția asupra faptului că valul de scumpiri lovește direct în cei mai vulnerabili: copiii și vârstnicii. Potrivit acesteia, fiecare al doilea copil și fiecare al treilea vârstnic trăiesc în sărăcie, iar fără intervenții urgente, situația riscă să devină critică. Angela Cutasevici a subliniat că statul trebuie să-și asume rolul de protejare a cetățenilor și să intervină imediat pentru a opri agravarea crizei sociale.
Iar alesul Gaik Vartanean a avertizat că valul actual de scumpiri este doar începutul unei crize economice mai profunde, în lipsa unor acțiuni concrete din partea guvernării. Gaik Vartanean critică lipsa sprijinului pentru cetățeni și fermieri, dar și anularea ajutoarelor sociale, pe care le califică drept măsuri cu caracter electoral în trecut.
Totodată, acesta a atras atenția asupra degradării indicatorilor democratici ai Republicii Moldova, invocând evaluări internaționale care arată o alunecare spre un regim hibrid.
În ceea ce privește reforma administrației publice locale, deputatul susține că aceasta riscă să lase comunități întregi fără servicii de bază și să fie folosită ca instrument politic pentru înlocuirea primarilor care nu sunt afiliați guvernării.
Totodată, viceprimarul de Chișinău, Victor Pruteanu a lansat un mesaj dur la adresa guvernării, acuzând lipsa totală de reacție în fața creșterii accelerate a prețurilor la carburanți. Potrivit lui Victor Pruteanu, o parte semnificativă din prețul benzinei și motorinei este formată din taxe care ajung la bugetul de stat, însă aceste încasări nu se întorc sub formă de sprijin pentru cetățeni, transportatori sau agricultori.
Victor Pruteanu a mai declarat că guvernarea este deconectată de la realitatea oamenilor și preocupată mai mult de confortul propriu decât de problemele cetățenilor, subliniind că rolul statului este să intervină în perioade de criză și să protejeze populația, nu să rămână pasiv în fața dificultăților economice.
Și consilierul primarului mun. Chișinău, Ion Bulgac, a criticat contrastul dintre funcționarea administrației municipale și situația la nivel național, acuzând guvernarea că degradează serviciile publice și ignoră problemele reale ale cetățenilor. Ion Bulgac a vorbit despre riscul depopulării localităților, în contextul închiderii școlilor, lipsei serviciilor medicale și reformelor administrative care afectează comunitățile rurale.
Acesta a subliniat că agricultorii, profesorii, medicii și transportatorii resimt direct efectele politicilor actuale, în timp ce promisiunile autorităților rămân fără acoperire. Totodată, a invocat evaluări internaționale care ar indica o degradare a situației democratice, comparabilă cu perioade criticate în trecut.
La 8 aprilie, cu valize și pancarte, tinerii MAN au organizat un flashmob la Guvern: „Guvernarea a petrecut pe ultimul drum Prima casă”.
Zilele trecute, deputata PAS Marina Morozova a fost luată la rost de o pensionară, în direct, după ce pensiile au fost indexate cu 6,84%, din 1 aprilie. „E bun așa, pensia indexată cu 6%? Cu așa prețuri? Cum poate trăi un pensionar cu pastile și cu așa scumpete? Ce poți cumpăra din pensie?”, a întrebat femeia din Fălești, indignată.
Un schimb de replici a avut loc în direct, între deputatele Marina Morozova de la PAS și Alla Darovannaia de la PSRM. Disensiunile au fost provocate de discuțiile privind indexarea pensiei în Republica Moldova. „Să vă arăt ce a făcut guvernarea PSRM, s-a indexat pensia de două ori. La începutul anului 2020 - cu 4,83% și la sfârșit de an - cu tocmai 1%”, a declarat aleasa PAS. „Uitați-vă cât era gazul. Să nu dezinformăm cetățenii, era gazul 4 lei, acum e 17”, i-a răspuns parlamentara socialistă.
Moldovenii care primesc o pensie minimă vor trebui să se descurce, după indexarea și majorarea acesteia, cu 108 lei pe zi. Calculele au fost făcute în cadrul emisiunii Forum de la Vocea Basarabiei și comentate de către deputatele Marina Morozova și Alla Darovannaia. Întrebată ce explicație are pentru cetățeni, în contextul scumpirilor constante din ultima perioadă, aleasa PAS a menționat: „Pensia reflectă cum fiecare din noi a cotizat. Sunt persoane care nici nu au cei 15 ani de cotizare”.
Din 1 aprilie, pensiile și mai multe prestații sociale din Republica Moldova s-au majorat, după o indexare de 6,84%.
Decizia de indexare a pensiilor a fost aprobată de Guvern în ședința din 25 martie 2026.
Un pensionar care primește 3500 de lei pe lună le-a cerut deputatelor Marina Morozova și Alla Darovannaia să-și prezinte salariul, în direct, în cadrul emisiunii Forum de la Vocea Basarabiei. Parlamentarele de la PSRM și PAS au anunțat ce leafă lunară au, dar și ce impozite plătesc statului.
Mai nou, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a declarat că în perioada următoare prețurile la produse alimentare ar putea crește: „Se prevăd majorări de prețuri”.
Deputata PAS, Victoria Belous, a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4 că un deputat poate trăi cu un salariu de 10 mii de lei pe lună. „Este posibil, dar este greu de trăit cu asemenea bani”, a menționat ex-ministra Finanțelor.
Deputații primesc câte 10.000 de lei lunar pentru carburanți pentru deplasările în teritoriu, însă suma a stârnit reacții ironice. Dorin Chirtoacă a subliniat că el nu a avut așa salariu nici când era primar general al Chișinăului.
Statul nu va acorda în acest an ajutoare de Paște populației vulnerabile. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, susține că statul „a fost concentrat foarte mult pe compensații în perioada de iarnă”.
În aprilie 2025, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, și ministrul Muncii și Protecției Sociale de atunci, Alexei Buzu, au anunțat că familiile cu un copii cu vârsta de până la 5 ani vor primi un ajutor de Paște de 1500 de lei, iar cele care au la întreținere o persoană cu dizabilități, vor beneficia de o plată unică de 5000 de lei.
Fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, a venit cu o reacție: „Am văzut multe similitudini cu perioada lui Plahotniuc. Același populism cras în ultimele luni în ajunul alegerilor”.
De cealaltă parte, deputatul PAS, Radu Marian, a declarat atunci că, „să critici când ajutoarele ajung la copii și familii este cinic”. „Au sărit ca arși cei din opoziție și foștii guvernanți corupți. Înțeleg că treaba lor e să ne critice orice-ar fi”, a scris parlamentarul.
Expertul economic Veaceslav Ioniță a oferit și el un comentariu cu privire la ajutorul de Paște anunțat de autorități, în an electoral. „Ajutorul pentru persoanele vulnerabile este binevenit, chiar dacă are o tentă electorală, iar problema reală este faptul că rămânem blocați la acest nivel de „buget de supraviețuire”. Nu există o viziune de dezvoltare, o strategie coerentă care să transforme sprijinul de moment într-un mecanism sustenabil de ieșire din sărăcie. Avem un guvern cu o susținere politică puternică – internă și externă – dar cu rezultate foarte slabe în atragerea de fonduri pentru dezvoltare”, a precizat Ioniță.
În același context, PLDM a transmis către Delegația UE în RM și Misiunile diplomatice ale statelor membre ale UE acreditate o sesizare publică privind riscul utilizării fondurilor publice și a asistenței externe în scopuri electorale. Totodată, formațiunea a solicitat CEC, Procuraturii Anticorupție, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție (CNA), precum și altor instituții abilitate, să urmărească cu maximă atenție scopul real al acestor alocări financiare anunțate de Guvernul PAS în ajunul alegerilor.
Șeful de atunci al cabinetului președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, a oferit o replică actorilor politici și cetățenilor care au calificat drept pomană electorală ajutorul de Paște anunțat de autorități. „Să facem diferența între o pomană electorală și un ajutor social”, a declarat Băluțel.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!