Fostul premier al Islandei, Katrín Jakobsdóttir, demisionată recent din funcție pentru a candida la președinție, atrage atenția asupra schimbărilor accelerate din ultimii ani. Tot mai mulți islandezi aleg să citească și chiar să comunice între ei în engleză, potrivit The Guardian.

„Multe limbi dispar, iar odată cu ele dispare multă valoare și multă gândire umană”, a declarat aceasta, subliniind că islandeza este una dintre cele mai puțin modificate limbi din lume, un adevărat tezaur cultural.

Fostul premier semnalează că tinerii sunt cei mai expuși schimbării: „Sunt absolut înconjurați de materiale în limba engleză, pe rețelele de socializare și în media”. Această expunere constantă reduce treptat utilizarea limbii islandeze în conversațiile de zi cu zi.

Aceeași îngrijorare este împărtășită și de scriitorul Ragnar Jónasson, coautorul noului roman semnat împreună cu Jakobsdóttir.

„Suntem la doar o generație distanță de pierderea acestei limbi din cauza tuturor acestor schimbări uriașe”, avertizează el, observând că din ce în ce mai mulți tineri își obțin informațiile preponderent în engleză, iar copiii ajung chiar să converseze între ei în această limbă.

Pentru a contracara aceste tendințe, Islanda a început să ia măsuri concrete. Ministerul Educației a anunțat recent un parteneriat cu Anthropic pentru dezvoltarea unui proiect pilot național de educație bazată pe inteligență artificială, cu accent pe folosirea limbii islandeze. Fostul premier Katrín Jakobsdóttir insistă asupra importanței utilizării textelor și cărților autohtone pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială.

„Poate că avem nevoie de o mișcare mai puternică acum pentru a discuta de ce vrem să păstrăm limba. Acesta este lucrul cu adevărat important”, spune fostul premier.

Ea reamintește și de perioada în care Islanda s-a aflat sub stăpânire daneză, până în 1918, când influența limbii daneze a devenit puternică. „Am mai văzut asta aici, în Islanda, pentru că, desigur, am fost sub danezi o perioadă destul de lungă, iar limba daneză a avut o mare influență asupra limbii islandeze”, afirmă Jakobsdóttir, subliniind că identitatea lingvistică a fost salvată doar datorită unei mișcări naționale puternice, dovadă că protecția limbii este posibilă.

Jakobsdóttir recunoaște potențialul uriaș al noilor tehnologii, dar avertizează asupra riscurilor pe care AI le ridică pentru artiști și industria creativă. Ea consideră că guvernele trebuie să rămână vigilente:

„Trăim o perioadă foarte dificilă… guvernele ar trebui să rămână foarte concentrate pe dezvoltarea inteligenței artificiale”.

În ciuda provocărilor, fostul premier speră că noua sa carte, realizată împreună cu Jónasson, îi va apropia pe cititori. Acțiunea romanului, deja un bestseller în Islanda, este plasată în 1989, într-un sat izolat din estul țării. „Sper că este ceva ce oamenii simt ca fiind autentic și venit din inimă”.