Perchezițiile au fost efectuate în două cauze și au vizat modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale, infracţiunile fiind de constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, şi acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participaţie. 

Procurorii au descins la zeci de adrese, inclusiv la oficiul de stare civilă din Sectorul șase, într-un dosar de falsificare de acte românești pentru cetățeni străini. Dosarul vizează și mai mulți avocați, dar și funcționari ai statului. Printre clienții rețelei care falsificau actele de cetățenie s-ar număra și oligari ruși. 

Procurorii și polițiștii au ridicat mai multe documente atât de la starea civilă a sectorului șase, cât și de la Autoritatea Națională de Cetățenie.  

Parchetul General spune că probele administrate în cauză relevă existenţa unui grup infracţional organizat constituit în anul 2022 de şapte cetăţeni ucraineni, majoritatea rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul Bucureşti, traducători şi/sau notari publici.

„Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români. Au existat situaţii în care, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceiaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghişeu) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza municipiului Bucureşti”, explică procurorii.

Aceştia arată că numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române care au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat, adăugând că, ulterior obţinerii cetăţeniei române, solicitanţii obţin acte de identitate româneşti, în special paşaportul, care atestă astfel, în mod fraudulos, că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene.

„În urma investigaţiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de opt membri ai grupului infracţional organizat, cinci suspecţi care au calitatea de avocaţi în Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 şi alţi 107 suspecţi implicaţi în activităţile infracţionale”, a informat Parchetul General.