„Oligarhii și Kremlinul au bătut palma și și-au găsit un candidat. Kremlinul își dorește ca hoții să revină la guvernare în Republica Moldova pentru că Kremlinul știe că hoții vor vinde țara noastră și cei de la Kremlin o vor putea folosi în scopurile lor.

Noi trebuie să fim vigilenți și să nu permitem hoților, oligarhilor să revină”, a declarat Maia Sandu pentru media de la nordul țării, unde a efectuat o vizită oficială.

Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a respins ca inadmisibile recursurile depuse de cei doi procurori din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) acuzați că au „acționat ilegal împreună cu fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, la eliberarea din detenție a lui Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare”. Decizia a fost adoptată pe 9 iulie și anunțată public pe 11 iulie, de Procuratura Anticorupție.

Pe 8 iulie 2024, fostul șef de stat, Igor Dodon, a anunțat că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova nu va înainta un candidat al formațiunii la prezidențiale, „ci va susține un candidat apartinic, un candidat unic, de compromis național, în jurul căruia să fie posibilă consolidarea mai multor forțe de opoziție”. Este vorba despre Alexandr Stoianoglo.

Fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, susține că prin decizia de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova „a acceptat să se implice într-o activitate dificilă”. „Acum nu e loc pentru orgolii și ambiții, există doar responsabilitate și conștientizarea complexității sarcinilor trasate”, a menționat Stoianoglo.

„Eu știu că mulți, inclusiv guvernarea, credeau ca Igor Dodon va candida. Mulți aveau strategiile pregătite anti-Dodon, au filmat „rolicile” (n.n. Spoturi electorale). Acum unii nu se vor duce la mare, că trebuie să filmeze alte spoturi pentru campanie. Dar, eu președinte am fost, important acum e să unim toate forțele de opoziție”, a explicat Igor Dodon decizia sa.

La 16 mai 2024, Parlamentul a stabilit data alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, scrutinul va avea loc pe 20 octombrie 2024.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

Pe 5 octombrie 2021, Stoianoglo a fost reținut de ofițeri SIS, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00. Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Ultimul a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.

Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019. Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Alexandr Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe 8 octombrie. În aceeași seară, Procurorul General suspendat a declarat ce voia să zică la briefingul de presă, înainte de reținere.

Pe 9 decembrie 2021, șeful suspendat al PG a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, pe un termen de 30 de zile. Tot atunci instanța i-a interzis să participe la evenimente publice, inclusiv emisiuni televizate sau interviuri.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare din iulie 2021. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat. Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege.

Totodată, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Ulterior, Comisia de Evaluare i-a dat nota doi, iar raportul stă și astăzi pe masa președintei Maia Sandu, care ezită să ia o decizie pe demiterea lui Stoianoglo din funcție.

Cazul a ajuns până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a comunicat în regim de urgență Guvernului ambele plângeri depuse de Procurorul General suspendat, care invocă îngrădirea dreptului la circulație și proceduri penale arbitrare. La sfârșitul lui august, instanța i-a întors, după aproape un an, pașaportul lui Stoianoglo și i-a anulat mai multe interdicții la declarații și întruniri publice.

Stoianoglo a fost demis la doi ani de când a fost reținut și scos din funcție. Maia Sandu a semnat decretul de destituire a acestuia.

Procurorul General a spus că merge în judecată și cere anularea decretului șefei statului, Maia Sandu, prin care a fost demis. „Noi analizăm și posibilitatea de a ataca decizia la Curtea Constituțională, dar o să vedem, vom găsit o soluție și în acest sens”, a declarat acesta.

CtEDO i-a dat dreptate Procurorului General demis, Alexandr Stoianoglo. Astfel, Republica Moldova este obligată să-i achite 3600 de euro prejudiciu moral. Decizia de condamnare a fost pronunțată pe 24 octombrie 2023.

Pe 6 octombrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat cu ușile închise decretul Maiei Sandu, prin care a fost demis Alexandr Stoianoglo din funcția de Procuror General.

„La prima întrevedere cu doamna președinte (n.r. Maia Sandu) nu a pus nicio întrebare despre activitatea Procuraturii. Am înțeles că nu a avut niciun interes. Pur și simplu a deschis laptopul și a început să citească dosarele penale, politic. I-am explicat că dosarele sunt responsabilitatea procurorilor care investighează, conduc dosarele penale.

Când a ajuns la dosarul frauda bancară și m-a întrebat ce am făcut, i-am spus că am investigat un episod, care urmează să fie trimis în judecată și că Victoriabank a adus un prejudiciu statului de cel puțin 2 miliarde de lei și dosarul la acea perioadă a fost terminat - a început o isterie. Ea mi-a replicat: cum așa, sunt partenerii noștri… Până acum dosarul nu a fost trimis în judecată. Tot eu am pornit dosarul pe Andronachi. Nimeni nu spune despre asta. L-am pornit în baza unor informații ascunse în 2015”, a declarat anterior Stoianoglo.

Maia Sandu respinge acuzațiile lui Alexandr Stoianoglo că i-ar fi cerut să abandoneze un episod din Furtul miliardului, care viza tranzacțiile de la Victoriabank. „Cum așa? Sunt partenerii noștri”, povestește Alexandr Stoianoglo că i-ar fi zis Maia Sandu.