Putin răspunde întrebărilor referitoare la relaţiile cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, criza din Orientul Mijlociu, dar şi relaţiile Rusiei cu Armenia şi Republica Moldova şi interacţiunea cu Republica Populară Chineză.

Întrebat dacă economia rusă reușește să rămână pe linia de plutire, Putin a răspuns că situația este stabilă și „continuă să avanseze împotriva tuturor dificultăților” în ciuda ceea ce el numește „amenințări externe”.

Referitor la inflație, Putin recunoaște că atingerea unei rate de 9% este îngrijorătoare, dar subliniază că, în general, situația rămâne stabilă. De asemenea, el susține că Rusia ocupă locul patru la nivel mondial în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare.

În ceea ce privește creșterea prețurilor, în special pentru pâine și combustibili, Putin a declarat că cererea pentru anumite produse a depășit oferta. Rata dobânzii a fost crescută de banca centrală, afirmă el, adăugând că experții au sugerat că această măsură ar fi trebuit implementată mai devreme. Putin a mai adăugat că creșterea prețurilor este o problemă, dar menținerea condițiilor macroeconomice stabile va ajuta la temperarea acestei tendințe.

Întrebat cât de aproape este victoria Rusiei în Ucraina, Vladimir Putin a declarat că situația se schimbă semnificativ și că forțele rusești avansează pe front, kilometru cu kilometru în fiecare zi, și se îndreaptă spre îndeplinirea obiectivelor stabilite. Liderul de la Kremlin a mai spus că nu poate oferi o dată precisă pentru eliberarea regiunii Kursk, și că „băieții noștri luptă în continuare, dar regiunea va fi eliberată”. „Din punct de vedere militar, nu are sens ca Ucraina să pătrundă în regiunea Kursk”, spune el, adăugând că vor fi eliminați „cu siguranță”.

Vladimir Putin a declarat că Vestul nu are „nicio șansă" să intercepteze noua rachetă Oreșnik folosită asupra teritoriului ucrainean. „Să facem un experiment sau un duel”, adaugă Putin. "Alegem o țintă în Kiev, aducem acolo apărarea antiaeriană occidentală și vedem dacă reușesc să o intercepteze. Va fi interesant pentru noi”, spune el.

Președintele rus a menționat că SUA au desfășurat mai multe sisteme de apărare în România și Polonia, în România fiind unul cu o rază de 300 de kilometri. Liderul de la Kremlin a subliniat că Oreșnik este o rachetă cu rază intermediară de acţiune. „Vestul crede că pot fi interceptate ușor, la momentul lansării. Ce le pot spune? Să-și încerce norocul. Există diferite tipuri de apărare, sistemele Patriot, sistemele THAAD. De mulți ani le-am cerut americanilor să nu le implementeze, altfel ar trebui să găsim, la rândul nostru, sisteme care să ne permită să penetram apărarea lor. Practic, toate acestea duc doar la noi cheltuieli, mai ales pentru contribuabilii americani, fără a aduce nimic în schimb.

Acest sistem a fost dezvoltat și implementat. Sunt două poziții în România și în Polonia. Și sunt 24 de sisteme anti-rachetă desfășurate, care pot intercepta rachete la altitudini de 80 până la 250 de kilometri. În Polonia, există o modificare mai nouă. Poate intercepta până la 1000 de kilometri și la altitudini de până la 500 de kilometri, în timp ce Oreșnik este o rachetă cu rază intermediară de 1000 până la 5500 de kilometri. Acum, imaginați-vă că sistemul nostru este desfășurat la 2000 de kilometri distanță.

Chiar dacă sistemul anti-rachetă este desfășurat în Polonia, nu o va putea intercepta. Ei spun că racheta este foarte vulnerabilă în momentul lansării, dar nu vor putea intercepta aceste rachete. Mai mult, siturile de lansare sunt protejate. De asemenea, durează câteva secunde ca sistemul anti-rachetă să ajungă la rachetă, prea târziu pentru a o intercepta. Deci, nu există șanse ca racheta să fie doborâtă. Dacă experții din Vest cred asta, atunci să vină cu o propunere pentru noi. Iar Statele Unite pot sugera un fel de experiment tehnologic, un duel high-tech al secolului 21, pot desemna un țintă, să zicem în Kiev, pot concentra toate sistemele lor de apărare aeriană și apărare anti-rachetă acolo. Și noi o vom lovi cu un Oreșnik și vom vedea ce se întâmplă. Suntem dispuși să facem un astfel de experiment", a declarat Putin.

Preşedintele rus Vladimir Putin susţine conferinţa sa tradiţională de presă de la sfârşitul anului, la aproape trei ani de la ofensiva sa din Ucraina şi la două zile după uciderea unui important general, Igor Kirillov, pe străzile Moscovei, operaţiune organizată de Kiev. Potrivit agenţiei oficiale TASS, Putin va răspunde întrebărilor referitoare la relaţiile cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, va comenta criza din Orientul Mijlociu, dar şi relaţiile Rusiei cu Armenia şi Republica Moldova şi interacţiunea cu Republica Populară Chineză.