„Aici a fost amenajat un buncăr de apărare. Astăzi este abandonat. Aici era mecanismul local de producere a energiei electrice. Aceste buncăre erau cândva dotate cu măști antigaz, truse medicale, mobilier, apă - toate momentele logistice, în caz de atac nuclear, atac militar. Citadinii din această curte - 10 - 20 de apartamente se puteau evacua în aceste spații subternare în caz de forță majoră.

Respectiv, erau toate comoditățile pentru circa 48 - 72 de ore, citadinii erau asigurați cu apă, cu un spațiu confortabil pentru astfel de situații”, a relatat Ion Ștefăniță, fost director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM).

După o perioadă îndelungată, aceste spații au rămas abandonate. În cercetarea pe care am făcut-o în centrul istoric al orașului Chișinău, 30% din aceste spații subterane (138) sunt în stare de abandon - e un dezastru ceea ce vedem.

În mod normal, ar trebui să luăm la evidență aceste încăperi și să le aducem în ordine”, a mai menționat Ștefăniță.

Anterior, întrebat de Moldova 1 despre starea adăposturilor de protecție civilă aflate în gestiunea municipiului Chișinău, primarul Ion Ceban a declarat că responsabilitatea ar reveni autorităților centrale.

„Această întrebare trebuie să o adresați direct Guvernului și Centrului de Management al Crizelor. Nu am auzit niciun răspuns de la Consiliul Național de Securitate, de la primele persoane în stat. Ei se plimbă peste hotare. Avem probleme de apă, avem probleme de gaz, avem probleme de drone, avem probleme de droguri, call-center, toată lumea se plimbă”, a răspuns Ion Ceban.

Adăposturile de protecție civilă nu ar intra în competența administrației municipale, ci a instituțiilor specializate în securitate și situații de urgență, au menționat și responsabilii de la serviciul de presă al Primăriei Chișinău: „Primăria gestionează serviciile publice în oraș și asigură servicii de calitate. Primăria nu se ocupă de securitatea statului”.

IGSU: Cine are adăpostul, acela trebuie să-l întrețină

De cealaltă parte, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) declară că responsabilitatea pentru întreținerea adăposturilor revine instituțiilor, autorităților sau agenților economici care le au în gestiune.

„Dacă sunt în jurisdicția lor, da. Sunt diferite întreprinderi și agenții care au astfel de adăposturi. Inclusiv autoritățile sunt responsabile pentru acestea. Autoritățile sau entitățile care le au în subordine trebuie să se îngrijească de faptul că aceste adăposturi sunt funcționale”, ne-a explicat ofițera de presă a IGSU, Liliana Pușcașu.

Cine verifică adăposturile și ce se întâmplă când sunt depistate probleme

Starea adăposturilor de protecție civilă este verificată de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST), stabilește Regulamentul privind exploatarea construcțiilor de protecție, adoptat de Guvern în 2023.

În timpul verificărilor sunt evaluate, printre altele, starea construcției, a intrărilor și ieșirilor de urgență, ușile metalice și mecanismele de închidere, instalațiile de filtroventilație, sistemele electrice și sanitare, alimentarea cu apă, canalizarea, sistemele de apărare împotriva incendiilor, temperatura și umiditatea, precum și documentația și inventarul.

În cazul în care sunt depistate neconformități, inspectorii întocmesc procese-verbale și stabilesc, împreună cu gestionarii spațiilor, un termen pentru înlăturarea neregulilor.

Acest termen poate ajunge până la 90 de zile, a precizat, pentru Teleradio-Moldova, șeful Direcției supraveghere tehnică și control în domeniul apărării împotriva incendiilor și protecției civile din cadrul INST, Alexei Lavrinenco. Pentru neîndeplinirea prescripțiilor, sunt prevăzute și sancțiuni contravenționale.

„Adăposturile de protecție civilă sunt bunul statului, iar pentru neîndeplinirea prescripțiilor și a proceselor-verbale pe care le emitem, sigur că sunt prevăzute sancțiuni în Codul contravențional. Este vorba despre normele care sancționează neîndeplinirea prescripțiilor organului de supraveghere de stat în domeniul protecției civile”, a menționat acesta.

Un adăpost de protecție civilă trebuie să fie dotat cu sisteme și echipamente care să permită menținerea în siguranță a persoanelor pe durata unei situații de criză.

Într-o astfel de încăpere trebuie să existe rezerve și infrastructură adecvată pentru asigurarea necesităților de bază - hrană, apă, canalizare, energie electrică etc., a adăugat funcționarul.

Totodată, Alexei Lavrinenco a precizat că instituția pe care o conduce verifică doar adăposturile de protecție civilă propriu-zise, nu și parcările subterane, subsolurile sau alte construcții care pot fi identificate pe harta digitală a adăposturilor a adăposturilor publicată de IGSU.

Capacitatea reală de adăpostire a populației - 83 de mii de persoane

Potrivit unei note informative privind activitatea IGSU pentru anul 2025, din cele 754 de adăposturi de protecție civilă de pe teritoriul Republicii Moldova, doar 83 sau 11% erau pregătite pentru adăpostirea populației în caz de situații excepționale. Față de anul 2017, numărul adăposturilor pregătite a scăzut cu 21.

Alte 267 de adăposturi sunt pregătite parțial - 35% din total, ceea ce reprezintă o scădere cu 67 față de 2017.

Totodată, 309 adăposturi sunt nepregătite, în creștere cu 60 față de perioada de referință, iar în cazul altor 95 starea acestora rămâne necunoscută.

În aceste condiții, capacitatea reală de adăpostire a populației, luând în calcul adăposturile pregătite și parțial pregătite, este de 83.084 de persoane.

Suplimentar, IGSU a identificat 610.709 construcții simple de protecție - subsoluri, beciuri și pasaje subterane, care pot fi adaptate în caz de urgență, acestea având o capacitate teoretică de circa 2.6 milioane de persoane.

De asemenea, există 19 mine adaptate pentru adăpostirea populației, cu o capacitate de 35.432 de persoane, situate în localități precum Chișinău, Criuleni, Orhei, Ialoveni, Soroca, Ocnița și Edineț.

---