Principala misiune a Comitetului este de a analiza ce legi sunt în vigoare în țară și de ce acestea nu asigură întotdeauna justiția, responsabilitatea și protecția cetățenilor.
La activitatea Comitetului participă și specialiști din România, cu experiență în justiție, procuratură și avocatură, printre care:
- Adrian Toni Neacșu – avocat, fost judecător și fost președinte al Tribunalului Vrancea. În 2011, a fost ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din România. Este autorul mai multor lucrări de specialitate în domeniul juridic.
- Viorica Stoica – fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României. A intrat în magistratură în 1992, a activat în cadrul Parchetului General și a condus Corpul de Control al Guvernului României.
- Angela Ciurea – avocat, fost procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România. A activat anterior și în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
- Mihai Andi Manaliu – fost judecător la Tribunalul București, unde a examinat cauze penale, inclusiv dosare de corupție.
- Alina Mihaela Bica – fost procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România, funcție pe care a ocupat-o în perioada mai 2013 – noiembrie 2014. Anterior, a fost secretar de stat în Ministerul Justiției din România, în perioada 2009–2012.
Comitetul va publica rezultatele activității sale sub forma unor rapoarte de expertiză, materiale analitice și propuneri de modificare a legislației și a practicilor de aplicare a legii.
„Este un comitet de experți independenți, neafilitat politic, care nu analizează cazuri, persoane sau situații particulare. Este un comitet care dorește să analizeze mecanisme de aplicare a legii, de elaborare a legii și efectele pe care acestea le au în societate.
Este primul proiect integrat, în care se va monitoriza, timp de un an de zile, procesul legislativ de adoptare a legilor”, a declarat Alina Mihaela Bica, juristă din România, fostă procuror-șef DIICOT.
Experții vor activa timp de un an de zile și vor examina procesul legislativ din ultimii 11 ani.
„Examinarea începe din 2015 și până în prezent, tocmai pentru a evita orice fel de discuții cum că monitorizarea nu ar fi un imparțială că ne-ar interesa doar o anumită asociație politică astăzi - nu, noi vrem să vedem și ce s-a întâmplat înainte.
De asemenea, ne interesează o corelare a aplicării legii cu elemente de verificare din perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului. Adică, unde se situează Moldova din perspectiva condamnării, pe ce loc, care sunt cele mai frecvente hotărâri de condamnare - pe regimul proprietății, pe mandatul de arest preventiv. Toate acestea se vor face în baza unor criterii obiective - vom publica pe site-ul asociației manualul cu toate criterii și fișele de evaluare”, a explicat Bica.
Comitetul de experți va veni în ajutorul autorităților, cu ghiduri de bune-practici pentru a îmbunătăți situația acolo unde se vor constatat carențe.
„Subliniez, noi nu criticăm reforme - noi vrem să vedem efectul acestora”, a menționat experta.
Proiectul va fi finanțat din resursele asociației.
„Finanțarea este din surse private și publice. Nu există un finanțator declarat. Conform legislației române, există persoane care sponsorizează asociația. Se va publica pe site-ul asociației lista societăților care sponsorizează proiectele din cadrul asociației. Nu suntem finanțați de oameni politici sau partide politice”, a dat asigurări Alina Bica.
Comitetul pentru Justiție a fost creat la inițiativa platformei civice „Bună Ziua”, lansată de omul de afaceri Veaceslav Platon.
„Invitația de a participa la evenimentul de astăzi a venit de la platforma civică „Bună Ziua” încă acum trei sau patru luni. S-a semnat un protocol de agreere în sensul că nimeni nu vine să ne spună ce dosare alegem sau ce teme alegem. Ne-am informat, înainte să acceptăm invitația, am văzut speculațiile, discuțiile, aspectele de pe internet și am decis că protocolul de colaborare a fost acesta - platforma civică își desfășoară activitatea aici, iar activitatea noastră de monitorizare se face după regulile, criteriile și procedurile noastre, la care ei nu avizează, nu-și dau cu părerea, nu sunt consultanți”, a ținut să precizeze Alina Bica.
Activitatea Comitetului pentru Justiție se va concentra pe patru direcții principale:
- Expertiza independentă a legislației. Analiza legilor și a deciziilor autorităților publice din perspectiva respectării Constituției, a drepturilor omului și a obligațiilor internaționale ale Republicii Moldova. Evaluarea va viza atât conținutul normelor juridice, cât și consecințele aplicării acestora.
- Monitorizarea publică a dosarelor de rezonanță. Urmărirea investigațiilor importante, a proceselor judiciare și a deciziilor instituțiilor statului. Comitetul va analiza cum se finalizează dosarele, dacă hotărârile sunt executate și dacă încălcările constatate sunt remediate.
- Studierea fenomenului falsificării dosarelor penale de către organele de drept, fenomen care a luat o amploare disproporționată în Republica Moldova. Analiza cazurilor de presupusă fabricare a probelor, de urmărire penală nejustificată și de utilizare a măsurilor preventive ca instrument de presiune asupra cetățenilor. O atenție deosebită va fi acordată tragerii la răspundere a persoanelor cu funcții de răspundere pentru abuzurile dovedite.
- Identificarea cauzelor sistemice ale încălcărilor. Examinarea lacunelor legislative, a deficiențelor mecanismelor de control și a practicilor care permit repetarea abuzurilor. Elaborarea unor propuneri concrete pentru eliminarea acestora.
„Principiul Comitetului este simplu: legea trebuie aplicată în mod egal tuturor, fiecare încălcare constatată trebuie să aibă consecințe, iar rezultatele fiecărei reforme trebuie să poată fi verificate. Comitetul pentru Justiție este constituit ca un mecanism permanent de expertiză și monitorizare publică, menit să contribuie la transformarea justiției dintr-o promisiune declarativă într-o realitate pentru fiecare cetățean”, se arată în comunicatul evenimentului de astăzi.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!