Traseul partidelor politice

„Înainte de a ajunge în Spania, am urmat studii în Republica Moldova. Am început cu Colegiul de Arte din Soroca, apoi am mers la Universitatea de Arte din Chișinău, unde am studiat actorie și regie. Ulterior, am făcut Dreptul și Criminologia la Universitatea de Drept din Chișinău și am absolvit Academia de Administrare Publică. Aici am început activitatea mea politică. De la 7 aprilie 2009, când tineretul și întreaga națiune moldovenească au dat jos regimul comunist, iar țara a început să se îndrepte către o democrație reală, am fost parte din acest proces, fiind membru al echipei condusă de domnul Filat și luptând pentru libertate.

Durata activității mele politice în PLDM nu a fost foarte lungă, pentru că oamenii se schimbă. După ce Filat a ajuns la putere, nu mai coordona cu nimeni. Oamenii care l-au sprijinit să ajungă acolo nu mai erau apreciați, iar noi am fost lăsați deoparte. Astfel, am decis să plec.

În acea perioadă, am fost manipulat de domnul Godea, care a înființat Partidul PAC (Partidul Acțiunii Democratice). Am ieșit din Partidul Liberal Democrat și am înființat acest partid.Totuși, am descoperit că am fost mințit. Se spunea că Partidul Acțiunii Democratice era susținut de anumite surse financiare, dar, de fapt, era finanțat din banii lui Plahotniuc, care voia să cumpere primii deputați din Parlament.

Partidul Liberal Democrat era încă în putere și destul de unit, iar Godea nu a reușit să aducă niciun deputat din partid, rămânând doar eu. Partidul PAC a avut o existență foarte scurtă. Cu ajutorul Partidului Liberal Democrat, care voia să-i dea o lecție lui Godea, am organizat conferințe de presă și am adus oameni în partid. Aceștia au ieșit însă împreună cu mine, demonstrativ, iar, în acel moment, mă simțeam pierdut.

Totuși, soarta a fost ca fostul meu coleg de facultate, Constantin Țutu, care m-a îndrumat să fiu promovat, să mă aducă în Partidul Democrat. În perioada 2013-2014, când Partidul Democrat începea să-și construiască puterea.

 Plahotniuc nu devenise încă președinte al țării, însă el era liderul de facto al partidului, coordonând totul în umbră. După ce am intrat în Partidul Democrat, am fost promovat în funcția de coordonator”, a menționat fostul politician.

Misiunea sa de a fi „coordonator”

„Când am venit, erau două locuri libere de coordonator, în Anenii Noi și Strășeni. Am ales Strășeni, pentru că era mai aproape de Chișinău, dar nu știam că acolo exista un conflict de interese în organizație, ceea ce era cea mai mare problemă a partidului.

În Strășeni, Partidul Democrat avea doar 5 consilieri locali și era în opoziție. Acolo, majoritatea era controlată de conducerea locală a Partidului Liberal, iar democrații erau într-o poziție minoritară. Conflictul principal era între două grupuri din interiorul partidului: un grup era format din democrații vechi, care erau deja de mult în partid și care îl susțineau pe Diacov, iar celălalt grup era format din cei care au venit din Partidul Social-Democrat al lui Bragheș și care au preluat controlul asupra organizației. Președintele organizației era de la Bragheș și încerca să-și promoveze oamenii, ignorând în multe cazuri indicațiile venite de la centru.

Rolul coordonatorului era să aducă pace între aceste grupuri în conflict. Cât despre mine, eu nu m-am implicat în jocuri de culise și nu m-au interesat nici banii, nici intrigile. Mă interesa politica adevărată, în care să pot discuta cu oamenii și să-i pot ajuta. Voiam să fac politică curată, nu să fiu parte din jocuri murdare. De aceea, am susținut partea minoritară, ceea ce nu a fost pe placul centrului. În perioada în care ne pregăteam pentru alegerile locale, rolul meu ca și coordonator era să promovez persoanele care trebuiau să candideze la primării sau la Consiliul Regional. Însă ceea ce vedeam eu nu-mi plăcea. Trebuia să promovez persoane care nu meritau să ocupe acele funcții.”, a menționat acesta.

Mai apoi, Grajdean a lucrat drept coordonator la Rezina și Florești.

Cum a ajuns să lucreze la Calea Ferată

„Când am plecat eu din funcția de coordonator, am fost trimis la Căile Ferate ale Moldovei, unde am lucrat o perioadă la secția de pază, dar am părăsit acest loc atunci când am plecat din funcția de la Căile Ferate. După ce liberalii au ajuns la conducerea Ministerului Transporturilor, am fost din nou promovat la Căile Ferate. De data aceasta, am fost avansat într-o funcție mai înaltă, pentru că se schimbase șeful Căilor Ferate și eu am venit cu el, având idei mari de a schimba lucrurile acolo. Statul m-a numit adjunct pe partea socială, datorită studiilor mele în acest domeniu.

Însă, plecarea mea din Partidul Democrat a stârnit nemulțumiri în rândul acestora. Cum să pleci de la un partid unde autoritatea centrală controlează tot și să îți schimbi direcția? Pentru democrați, a fost o lovitură serioasă, dar eu nu m-am gândit că va avea un impact atât de dureros. De la plecarea mea din 2014 până în 2017, s-au schimbat multe lucruri. În timp ce lucrurile mergeau bine la Căile Ferate, ura și dorința de răzbunare din partea liderilor Partidului Democrat nu au dispărut.

Ei voiau să le arate celorlalți ce se întâmplă când nu respecți regulile. Nu pot spune cu certitudine că acesta a fost motivul, dar din ceea ce am observat, cred că acest lucru a fost determinat de dorința de a transmite o lecție”, povesteșlte bărbatul.

Ex-politicianul spune că mulți funcționari publici au fost arestați rând pe rând, iar lucrând la Calea Ferată a aflat „lucruri pe care oamenii de rând nici le-ar putea intui vreodată”.

„Am intrat la CNA pentru cinci minute și am ieșit peste cinci luni”

„La Căile Ferate, situația era sub controlul Partidului Democrat. Liberalii nu mai aveau influență acolo, iar Topală deja se aliase cu democrații și coordona mișcările. Mi s-a propus să fac niște manevre care nu îmi plăceau și pe care am refuzat să le fac. Fiind șeful secției de administrare a construcțiilor locative, aveam toate construcțiile sub tutela mea și fără semnătura mea nu se puteau rezolva problemele. Din acest motiv, am intrat într-un conflict, nu unul direct, dar mi se sugera constant să fac lucruri care nu erau conforme cu principiile mele. Eu refuzam să le fac.

Dacă nu făceam ce mi se cerea, au apărut scrisori anonime. A apărut o scrisoare anonimă în care eram implicat, iar eu am fost chemat să dau explicații. Am mers, am vorbit și am crezut că lucrurile s-au clarificat, dar problema nu era legată de mine. Era vorba de un apartament care nu avea stăpân și care trebuia privatizat. 

Pe 28 martie, am fost cu partidul la o manifestare de Ziua Unirii Principatelor. Am participat toți, inclusiv jumătate din conducerea Căilor Ferate, împreună cu Topală. Nu am crezut că se va întâmpla ceva. În acea perioadă, erau deja semne că lideri politici erau arestați, dar nu m-am gândit că mi se va întâmpla și mie.

Pe 29 martie, am fost sunat: Domnul Grajdean, aveți materialul dumneavoastră pentru care ați dat explicațiile?’ Mi s-a spus că trebuie să dau declarații suplimentare, pentru că scrisoarea anonimă ajunsese la autorități. Mi s-a spus că nu va dura mult, doar câteva minute. Am decis să nu plec la ședința secției mele și am mers direct la CNA. La CNA, am avut dificultăți să găsesc un loc de parcare, dar în cele din urmă am reușit să parchez. Când am ajuns la intrare, un ofițer de securitate mi-a spus să îmi mut mașina. I-am spus că doar pentru 5 minute voi intra la CNA. Am intrat, am așteptat până când a venit anchetatorul.

Mi-a spus că voi afla detalii despre dosar și m-a întrebat dacă am avocat. I-am spus că nu aveam avocat, așa că mi-a desemnat unul din oficiu. Apoi, m-au dus de la etajul 5 unde eram la anchetator, direct la subsolul CNA-ului. Eram îmbrăcat în costum, ca pentru ședință, și am stat două săptămâni în acel costum, fără să am haine de schimb. După două zile, m-au dus la arest”, menționează Grajdean.

„Când am luat cunoștință cu dosarul, am fost șocat”

„Când am luat cunoștință cu dosarul, am fost șocat. Am fost acuzat de tentativă de delapidare a averii statului, în proporții destul de mari. M-am întrebat: ‘Care avere?’ Era vorba despre un apartament pentru care am pregătit niște acte, dar acest apartament nu era un obiect de valoare imensă, nu era un safeu cu bani pe care să-l iei sau să-l furi. Era un apartament care trebuia să treacă prin niște etape legale de privatizare și vânzare-cumpărare, procese care nu se desfășoară într-un mod simplu sau rapid. Fiind jurist, cunoșteam aceste proceduri și știam că nu era nimic ilegal în ceea ce am făcut.

Totuși, m-au ținut în arest doar pe baza unui document anonim care nu avea nicio valoare. Când întrebam procurorul de ce mă țin, răspunsul era că sunt de la Partidul Liberal. Tu ești cu Ghimpu, înțelegi? Tu trebuie să fii închis. Nu aveam ce să le răspund, pentru că mă acuzau fără dovezi clare. Le-am spus că nu sunt un lider important al partidului, că nu am bani și nici funcții politice de rang înalt. Eram doar un membru de partid la un nivel de bază.

Le-am cerut să-mi spună ce informație vor să primescă, dar nu mi-au spus nimic concret. M-au presat să le dau informații despre Ghimpu, Topală sau despre orice altceva. Dacă nu, mi-au spus că trebuie să compun ceva, dar nu aveam ce să compun”, spune acesta.

Bărbatul menționează că a stat cinci luni de zile în arest, iar totul depindea de aceea „foiță” anonimă din dosar.

Ulterior, judecătorul plecase în concediu și venise altul în locul lui. Acesta văzuse că datele dosarului și i-a dat arest la domiciliu.

Grajdean spune că a încercat să lupte cu sistemul, însă a realizat că nu are cum. Astfel, a decis să plece în Spania.

„Interpolul mi-a bătut la ușă”

„La ușa mea, peste câteva luni, în februarie, deja bătea Interpolul. „Bună ziua, domnule Grajdean!” mi-au spus, punându-mi cătușele. Imaginați-vă! După doar trei luni, Interpolul m-a arestat, iar în Moldova, cei care fură milioane, nici până în ziua de astăzi nu sunt arestați. Cei care au furat banii țării nu au fost trași la răspundere.

M-au dus la Madrid, unde judecătorul și procurorul știau deja întreaga mea poveste. Le-am spus totul și judecătorul a decis că eu sunt sub protecție și nu mă vor extrăda. Chiar dacă Moldova a trimis o cerere de extrădare, judecătorul a refuzat, spunând că nu există motive. Mi-au dat o sentință de nouă ani de închisoare fără ca eu să fi fost prezent la proces. Am avut un avocat care mi-a spus să nu fac apel, pentru că ar putea schimba lucrurile cu timpul, și i-am mulțumit pentru sfatul său.

După un an, în 2019, lucrurile s-au schimbat. Cei care m-au acuzat au fost înlăturați din funcțiile lor, iar cei care m-au acuzat nu mai aveau puterea de a da ordine. Dosarul meu a fost închis, iar eu am putut să mă întorc liber în Republica Moldova, să îmi revăd familia și țara”, mărturisește ex-politicianul.

Fiind în Spania, acesta a lucrat în construcție, apoi la o organizație de caritatea, iar acum e șofer de tir.

Urmărește întreaga poveste de viață a lui Oleg Grajdean mai jos: