„Imixtiune politică, loializare a judecătorilor, persecutare, violare a drepturilor judecătorilor direct de guvernare sau prin așa numitele ONG-uri, dar poate, poate scopul scuză mijloacele?

M-au inspirat informațiile din interiorul prevettingului moldav. În special, cum guvernarea se curăță de judecătorii incomozi din sistem.

ONG-urile Moldovenești - un fel de poliție secretă a guvernării, care este prezentă în structurile statale de toate nivelele. Acest lucru se demonstrează nu numai prin promovarea liderilor lor în toate funcțiile cheie, dar și în toate comisiile de orice nivel, chiar în chat-ul secret al ministrului justiției.

Scriam anterior că ONG-urile din Moldova s-au vopsit politic, însă nu numai de susținerea politică este vorba.

Unele din ele au primit sute de mii de euro pentru a ajuta guvernarea în curățarea sistemului judecătoresc și nu numai.

Este vorba și despre ONG-ul IPRE, acela despre care tot îl promova ministru justiției (pe chaturile din telegram făcute publice nr. 32), care cică au un scop nobil de sprijinire a mecanismului de evaluare extraordinară a actorilor din justiție (pre-vetting și vetting) în cooperare cu "parteneri internaționali de dezvoltare".

Urmând cele mai bune practici ale poliției secrete, ONG-urile moldovenești, nu știu cum, dar au căpătat acces la bazele de date ale actorilor din justiție (judecători, procurori, executori, avocați etc.) și a membrilor familiei lor. Or, asta și este scopul poliției secrete, ca stăpânilor lor să le fie furnizată informația despre actorii din justiției, care nu pupă papucii și .... politicienilor.

Aceste fapte au loc în momentul de față, în care ONG-ul a accesat baza de date a unor judecători, avocați și a membrilor familiei lor. Este strigător la cer, dar toate instituțiile statului menite să apere aceste drepturi fundamentale tac, de parcă au luat apă în gură. De parcă așa și ar trebui să fie.

De menționat, că în virtutea Legii Nr. 133 din 08-07-2011, privind protecţia datelor cu caracter personal, la baza căruia sunt principiile constituționale, statul are obligațiune pozitivă de a le proteja.

Mai mult de cât atât, protecția datelor cu caracter personal constituie un indicator relevant, care caracterizează Statul Democratic și de Drept.

Legea dată prevede două cazuri când datele pot fi prelucrate. În temeiul art. 5 alin.1 prelucrarea datelor cu caracter personal are loc cu acordul subiectului și alin.5) prevăd cazurile în care consimțământul subiectului nu se cere.

ONG-ul nu este instituție statală și nu are dreptul să acceseze date mai speciale, care vizează judecători, procurori, funcționari, avocați etc. Dar poate printr-o lege secretă au fost delegate sarcini publice acestei organizații foarte obștești?

Încă un element important, vă mai amintiți de ce s-a dorit schimbarea în justiție, ce a stat la baza acestei dorințe legitime a poporului? Din considerentul că toți, dar absolut toți, pierduseră încrederea în politicieni și desigur în justiția moldovenească.

De ce menționezi acest lucru?

Din curiozitate am accesat site-ul acestui ONG (ipre.md) și când colo „bingo”, în bordul de conducere (chiar vice-președinți ai consiliului de administrare) se regăsesc persoane cunoscute, ba chiar politicieni de prim-rang, diplomați de carieră și diferiți experți (care au activat pe timpul când s-a jumulit miliardul, de aeroport nu știu ce sa spun încă), pe care eu personal îi simpatizam ca specialiști, ca persoane.

Apare o întrebare simplă și logică, de când ONG-urile plătite din granturi străine (europene, americane etc.) au acces la baza de date cu caracter personal a actorilor din justiție, sau poate aceste acțiuni sunt elementele de democratizare ale statului de drept?

Sau specializările în domeniul Securității la Centrul de Studii NATO, le-au dat un asemenea acces ?

În știința dreptului există o opinie doctrinară - "Atunci când actorii nestatali iau locul instituțiilor statului, - aceasta poartă titulatura de stat eșuat. Statele eșuate, ca regulă au drept scop stabilirea unei ordini proprii.

Prin actori nestatali se subînțelege (mafia, lideri militari, ONG-uri etc...)".

După cum ați observat în ultimul timp ONG-urile noastre nu se mai luptă cu încălcarea drepturilor fundamentale. Interesant de ce? Sper că vă pricepeți?! Deja nimeni în Moldova nu mai încalcă Drepturile Omului, dar dacă și se încalcă, atunci de ei și se încalcă, iar aceste încălcări, să mă iertați, sunt ”democratice”, deoarece sunt finanțate de țări democratice.

În final mă întreb pe mine, dar totodată și pe Voi, cine la moment conduce cu cele mai importante instituții de drept din Moldova? Dacă credeți cumva că de partidul de guvernământ, vă greșiți amarnic, sper că nu vi s-a întunecat rațiunea și mai puteți analiza critic tot ce se întâmplă”, a menționat Iurie Mărgineanu.