„Acum 32 de ani, a fost adoptată Declarația de Suveranitate și astfel a fost făcut unul din primii pași spre independența țării noastre. Vă felicit pe toți cu această zi istorică, Ziua Suveranității și ne doresc nouă, tuturor, ca următorul mare proiect de țară să fie integrarea Republicii Moldova în UE”, a menționat Grosu.

„Acum 32 de ani, cetățenii Republicii Moldova, pe atunci încadrați încă în Imperiul Sovietic, ghidați de spiritul demnității naționale românești, în februarie-martie 1990 și-au delegat autenticii reprezentanți, Deputați ai Poporului, în forul legislativ spre a le realiza voința de libertate, Suveranitate. Pătrunși de acest spirit și responsabilitatea ce le-a revenit, Deputații Poporului au purces la realizarea voinței supreme a cetățenilor. Astfel, în primele 10 zile, la 27 aprilie 1990, prin lege constituțională, Tricolorul este declarat Drapel de Stat, iar la 23 iunie reprezentanții voinței poporului adoptă Declarația de Suveranitate. Sub aspect juridic suveranitatea semnifică Supremația voinței poporului pe teritoriul statului în plan intern, exercitată direct sau prin reprezentanții săi aleși liber și democratic, iar în plan extern – neamestecul nici unui alt stat de a exercita această voință, liber și în interesele Naționale. În acest context, art. 2 al Declarației stabilește: „Izvorul și purtătorul suveranității este poporul. Suveranitatea este exercitată în interesul întregului popor de către organul reprezentativ suprem al puterii de stat a republicii”. În această calitate, cu valoare juridică constituțională, Parlamentul, în aceeași zi de 23 iunie 1990, a aprobat Avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune și a Protocolului adițional secret din 23 august 1939, precum și a consecințelor pentru Basarabia și Bucovina de Nord. Parlamentul a considerat că acest Pact contravine „principiilor fundamentale unanim recunoscute și normelor imperative ale dreptului internațional” și, în consecință, „este nul și neavenit din momentul semnării lui”. Prin Avizul respectiv s-a întregit „sub toate aspectele semnificația profundă și amplă a Declarației Suveranității RSS Moldova”.

Astfel, pe această cale juridică s-a confirmat dreptul nostru natural, înnăscut, legitim și inalienabil de a reveni în cadrul statului Român, din care am fost „smulși” de ocupanții sovietici și incorporați în Imperiu sub forma unei republici unionale, colonie în fond. Semnificația și spiritul Declarației de Suveranitate se regăsește în textul Declarației de Independență, adoptată de Deputații Poporului la 27 august 1991 și legitimată prin votul unanim al delegaților la Marea Adunare Națională din aceeași dată, voința supremă a poporului suveran,. Declarația stabilește: „Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Pe această cale juridică se declanșa procesul legitim de reunificare națională și teritorială în cadrul statului Român. Urma ca în acest parcurs să fie adoptate un șir de acte normative, inclusiv o nouă Constituție pentru a ne încadra în exigențele Dreptului Internațional Public, necesare recunoașterii reunificării. Însă lucrurile au evoluat pe alt făgaș. Mai întâi, războiul de pe Nistru, declanșat de Federația Rusă împotriva tinerei republici, cu scopul de a opri procesul de separare de imperiu și de reunificare. Mai apoi, după alegerile anticipate parlamentare din martie 1994, Parlamentul nou ales a neglijat unele 2 prevederi ale Declarației de Suveranitate, Declarației de Independență, precum și a Proiectului Constituției, votat în prima lectură în martie 1993 și discutat public. În schimb s-a declarat prioritar pseudo-principiul „statalității”, adică a legitimării Pactului sovieto-german, precum și a promovării „moldovenismului” primitiv, tendință ce a persistat de-a lungul guvernărilor ulterioare. În pofida acestor devieri, spiritul Declarației de Suveranitate și Declarației de Independență a persistat și persistă în conștiința națională, calitate firească a neamului nostru Românesc, iar decizia Consiliului Europei de a acorda Republicii Moldova statut de candidat la membru al Uniunii Europene semnifică o recunoaștere a „ostenelii spre roade” a cetățenilor Republicii Moldova spre reunificarea națională Românească. Cu prilejul celor 32 de ani de la adoptarea Declarației Suveranității, Consiliul de Administrare, membrii Asociației Obștești „Parlamentul Independenței” (1990-1994) adresează felicitări cordiale cetățenilor Republicii Moldova și un parcurs cât mai grabnic de reintegrare în familia popoarelor civilizate europene, realizarea pe deplin a idealurilor de libertate, prosperitate și unitate națională pe care ni le-au lăsat ca moștenire înaintașii Mișcării de Eliberare Națională”, se arată în mesajul Consiliului Asociației „Parlamentul Independenței” (Parlamentul-90)

Cu un mesaj de felicitare a venit și fostul șef de stat, Igor Dodon, dar și edilul capitalei, Ion Ceban.

„Astăzi Republica Moldova sărbătorește Ziua Suveranității. Este o sărbătoare care valorează mult și la care nu am ajuns ușor. Din 1990, de la adoptarea Declarației de Suveranitate, Moldova a avut parte de multe provocări serioase, noi am trecut printr-un conflict fratricid care ne-a dezbinat teritorial, au existat și tentative de renunțare la suveranitate pentru a fi anexați la un alt stat, ne-am confruntat și încă ne mai confruntăm cu valuri nemaivăzute de emigrație, cu sărăcie și cu dezamăgiri politice, dar noi totuși am rezistat și suntem datori să rezistăm în continuare ca popor și ca țară.

„32 de ani de suveranitate! La mulți ani, Republica Moldova și oamenii frumoși ai acestei țări! Păcat că pentru cei de la guvernare ideea suveranității este demodată. Probabil, din această cauză înalții demnitari de stat nu au găsit timp să depună nici un buchet de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, sau măcar sa transmită un mesaj public, pentru a celebra această sărbătoare. Republica Moldova este un stat suveran și de 32 de ani ne decidem singuri soarta”, a scris primarul capitalei, Ion Ceban.

Declarația de Suveranitate a stat la baza elaborării Constituției, Legea Supremă a Republicii Moldova. Adoptarea Declarației de Suveranitate se consideră prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere şi eliberare națională.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News