Decizia lui Donald Trump de a impune taxe vamale statelor europene care și-au manifestat sprijinul pentru Groenlanda împinge relațiile transatlantice într-un punct extrem de dificil și determină UE să ia în considerare cele mai puternice modalități de a răspunde Washingtonului.

Inclusiv una care până acum era de neconceput – și anume instrumentul anti-coerciție, ce ar putea fi utilizat pentru impunerea unei game largi de restricții legate de comerț, investiții și finanțare.

Liderii UE s-au abținut până acum să riposteze, argumentând că riscul ca Statele Unite să se retragă din NATO este mai mare decât orice acord comercial nefavorabil.

Dar pe măsură ce Trump își intensifică pretențiile asupra Groenlandei, liderii europeni se confruntă cu apeluri din ce în ce mai puternice de a renunța la abordarea lor blândă și de a se pregăti pentru confruntare.

„Rezistența la o nouă încercare de umilire și vasalizare”

Faptul că Trump a anunțat noile taxe vamale imediat după ce UE a semnat un acord comercial important cu țările din America Latină, din grupul Mercosur, nu face decât să adâncească sentimentul de hotărâre în rândul unor europeni.

„Sunt convins că nu trebuie să cedăm”, a declarat Jérémie Gallon, fost diplomat francez și actual director general senior la McLarty Associates, o firmă internațională de consultanță strategică cu sediul la Washington, citat de Politico.

„Rezistența la o nouă încercare de umilire și vasalizare este singura modalitate prin care Europa se poate afirma în cele din urmă ca actor geopolitic”, a spus acesta.

Mai mulți observatori au atras atenția asupra a două lucruri. În primul rând, că UE este mult mai unită în privința Groenlandei. Și în al doilea rând, că abordările blânde ale blocului comunitar în relația cu SUA nu au avut un rezultat pozitiv până acum.

„Va exista o reacție comună. În primul rând, datorită unității Europei în ceea ce privește problema Groenlandei”, a declarat pentru Bloomberg Josh Lipsky, președintele departamentului de economie internațională al influentului thin-tank Atlantic Council.

„Și, în al doilea rând, din cauza prețului politic pe care Europa l-a plătit deja pentru acordul de la Turnberry”, a adăugat acesta, cu referire la acordul comercial dezavantajos pentru UE, pe care blocul comunitar l-a încheiat cu SUA.

„Bazooka” comercială a UE

O opțiune avansată de politicienii de centru și de stânga este ca Europa să recurgă la Instrumentul anti-coerciție, așa-numita „bazooka” comercială a UE – un instrument puternic de represalii comerciale conceput inițial pentru a respinge intimidările din partea Chinei și care ar permite Europei să impună taxe vamale și limite de investiții țărilor care încalcă regulile.

Mulțumită acestui instrument, dincolo de impunerea de taxe vamale, UE ar putea impune restricții în mai multe sectoare, inclusiv serviciile digitale.

UE ar putea interzice importul anumitor produse americane, suspendând autorizația unor companii americane de a opera pe piața unică, care rămâne cea mai mare din lume în ceea ce privește numărul de consumatori, limitând investițiile acestor companii sau restricționând sau înghețând accesul la contractele publice europene.

„UE ar trebui să fie pregătită să ia măsuri de ripostă țintite și proporționale”, a scris Valérie Hayer, șefa grupului centrist Renew Europe din Parlamentul European, pe X, sâmbătă seara.

„Activarea Instrumentului anti-coerciție al UE ar trebui luată în considerare în mod explicit, deoarece a fost conceput tocmai pentru situații de intimidare economică de această natură”, a spus ea.

Într-o postare pe X, președintele francez Emmanuel Macron – care aparține aceluiași partid – nu a susținut în mod explicit acest apel, dar a asigurat că europenii „vor răspunde în mod unit și coordonat în cazul în care (taxele) lui Trump vor fi confirmate”.

Stoparea ratificării acordului comercial

Un prim pas va fi oricum făcut.

Parlamentul European s-a arătat deja pregătit să ia măsuri prin blocarea ratificării acordului comercial UE-SUA convenit vara trecută, după ce șeful Partidului Popular European Manfred Weber a declarat sâmbătă că aprobarea „nu este posibilă în acest stadiu”.

Dar declanșarea instrumentului anti-coerciție ar fi un pas mult mai important, deoarece ar însemna utilizarea unui instrument conceput inițial pentru statele ostile.

Dacă Comisia ar decide să activeze instrumentul, ar fi probabil nevoie de câteva săptămâni, sau chiar câteva luni, pentru ca acesta să devină pe deplin operațional, notează Bloomberg.

Comisia ar trebui să prezinte propunerea sa de utilizare a acestui instrument Consiliului European, care ar avea apoi zece săptămâni la dispoziție pentru a aproba sau respinge decizia.

Aceste măsuri de represalii trebuie, de asemenea, adoptate cu majoritate calificată. Cu alte cuvinte, ele trebuie să obțină acordul a cel puțin 55% din statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația UE.

Oricum, faptul că acest lucru este acum discutat deschis – pe fondul desfășurării fără precedent a trupelor europene în Groenlanda – arată cât de serios iau europenii afirmațiile lui Trump cu privire la insula care face parte din Regatul Danemarcei de sute de ani, scrie Politico.

Ezitările statelor membre

Chiar și așa, țările europene orientate spre export ar putea ezita în fața perspectivei declanșării unui conflict comercial în toată regula cu Statele Unite în legătură cu Groenlanda.

Sâmbătă, într-un interviu acordat Deutsche Welle, comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a subliniat că aprobarea acordului comercial dintre UE și SUA ar fi „foarte complicată”, având în vedere tensiunile actuale, dar nu a menționat nimic despre utilizarea instrumentului anti-coerciție.

„Ceea ce aș dori să subliniez este faptul că acest acord comercial (Mercosur) ar trebui să ne ajute să compensăm mai mult decât consecințele negative ale creșterii tarifelor impuse de Statele Unite”, a declarat Šefčovič.

Rămâne de văzut cât de hotărâți sunt liderii UE.

În contextul în care ambasadorii europeni urmează să se reunească duminică pentru o ședință de urgență în care să discute răspunsul blocului comunitar, un oficial al UE a declarat pentru Politico că apetitul pentru o măsură dură ar fi probabil mult mai redus în capitalele statelor membre decât în Parlamentul European.

Ambasadorii „vor avea un mod de operare foarte diferit”, a declarat oficialul, sub anonimat. „Este rar ca Parlamentul European și Consiliul să fie pe deplin aliniați, mai ales într-o chestiune ca aceasta”, a spus acesta.

„Este o perioadă înfricoșătoare”

Strategia Europei de răspuns la amenințările lui Trump privind Groenlanda era în curs de elaborare în primele ore ale zilei de duminică, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și principalii lor consilieri se întorceau la Bruxelles din America Latină, unde tocmai semnaseră acordul comercial Mercosur.

În timp ce trasează calea de urmat, liderii vor fi probabil ghidați de interesele economice și de securitate pe termen lung ale blocului, și anume menținerea NATO și consolidarea capacității Europei de a deveni autonomă în materie de apărare pe termen mediu.

În conformitate cu această abordare, von der Leyen a anunțat săptămâna trecută o nouă strategie de securitate pentru Uniunea Europeană, iar blocul urmează să dezvăluie săptămâna aceasta noi planuri de consolidare a securității cibernetice.

Dar chiar și cei mai optimiști observatori ai relațiilor dintre UE și SUA recunosc că momentul actual este fără precedent și plin de pericole pentru alianța transatlantică.

„Este o perioadă înfricoșătoare”, a declarat oficialul UE. „Trebuie să rămânem calmi și să mergem mai departe”, a adăugat el.

Nu este 100% sigur că taxele anunțate de Trump vor intra în vigoare de la 1 februarie

Taxele anunțate de Trump ar putea să nu intre așa de rapid în vigoare — Trump ar putea încerca să le impună în temeiul unei legi asupra căreia Curtea Supremă ar putea să se pronunțe în curând, limitând astfel competențele folosite de administrație.

Analiștii citați de Bloomberg cred că este improbabil, având în vedere cazul de la Curtea Supremă și alți factori, ca taxelesă intre efectiv în vigoare la 1 februarie.

Un lucru care trebuie menționat în același timp este că Trump se lovește de opoziție la Washington, în legătură cu strategia sa agresivă în Groenlanda.

Senatorul republican Thom Tillis și democrata Jeanne Shaheen au emis o declarație comună în care au îndemnat administrația Trump să „renunțe la amenințări și să recurgă la diplomație”.

Copreședinții unui grup NATO din Senat au scris: „Continuarea pe această cale este dăunătoare pentru America, pentru companiile americane și pentru aliații Americii”.

Amenințarea lui Trump a atras critici și din partea reprezentantului republican Don Bacon, care a declarat că Congresul ar trebui să recupereze puterile tarifare pe care Trump le-a consolidat și a prezis că anticipat va fi pus sub acuzare dacă va invada Groenlanda.

„Simt că este de datoria oamenilor ca mine să ia atitudine și să spună că aceste amenințări și intimidări la adresa unui aliat sunt greșite”, a declarat Bacon pentru CNN.

„Și, în cazul improbabil în care el ar fi serios în privința invadării Groenlandei, vreau să-i spun că acest lucru ar însemna probabil sfârșitul președinției sale. Majoritatea republicanilor știu că acest lucru este greșit din punct de vedere moral și ne-am opune”, a asigurat el.

Ron Wyden, liderul democraților din Comisia pentru finanțe a Senatului, a calificat ultima amenințare a lui Trump drept „o fantezie imperialistă fără sens” și a îndemnat alți congresmeni să o respingă. Iar liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, a declarat că democrații vor introduce o lege menită să-l împiedice pe Trump să impună aceste taxe.