Şmîhal a făcut o declaraţie în acest sens, după ce a discutat cu prim-ministrul slovac Robert Fico, în condiţiile în care unele ţări europene îşi intensifică eforturile de găsire a unei soluţii pentru aprovizionarea cu gaze.

Cu două săptămâni înainte de expirarea acordului de tranzit de gaze cu Rusia, Şmîhal a declarat că Ucraina este dispusă să discute despre tranzitul de gaze de orice origine, cu excepţia celor ruseşti.

„În acest sens, dacă Comisia Europeană abordează oficial Ucraina cu privire la tranzitul oricărui alt gaz decât cel rusesc, în mod firesc vom discuta şi suntem pregătiţi să ajungem la un acord adecvat”, a declarat Şmîhal.

„Am subliniat că acordul Ucrainei cu Rusia privind tranzitul de gaze se încheie la 1 ianuarie 2025 şi nu va fi prelungit”, a reconfirmat premierul ucrainean.

Şmîhal a spus că s-au făcut deja multe eforturi în ultimii ani, împreună cu ţările UE, „pentru a asigura aprovizionarea fiabilă cu gaze şi pentru a preveni utilizarea oricărui tip de energie ca armă”.

Ucraina, blocată într-un război de aproape 34 de luni cu Rusia, a spus clar de luni de zile că nu va prelungi acordul de tranzit al gazelor cu Rusia.

Slovacia şi alte ţări care primesc gaze din Rusia, transportate prin conductele din Ucraina, poartă discuţii pentru a încerca să evite oprirea acestor fluxuri atunci când acordul expiră.

Înainte de discuţia dintre cei doi prim-miniştri, Fico declarase că menţinerea tranzitului de gaze nu este doar o chestiune bilaterală pentru vecinii Ucrainei, ci o problemă pentru întreaga UE. Fico a declarat săptămâna trecută că urmăreşte să asigure continuarea livrărilor din est pentru a evita plata unor taxe de tranzit mai mari de la alţi furnizori. Slovacia are un contract pe termen lung cu gigantul rus Gazprom.

Ministrul slovac al economiei, Denisa Sakova, a declarat anterior la Bruxelles că ţările şi companiile europene au o cerere combinată de aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaz rusesc anul viitor prin Ucraina şi sunt în discuţii pentru a asigura noi livrări. Slovacia speră că un acord ar putea acoperi livrările de gaze pentru doi sau trei ani.

UE şi-a stabilit obiectivul de a nu mai utiliza combustibili fosili din Rusia până în 2027.

Unele ţări UE din Europa de Est iau în considerare asigurarea unor livrări din Azerbaidjan, care ar putea tranzita Ucraina, însă nu s-a încheiat încă niciun acord. Oficialii ucraineni au sugerat că gazoductele existente ar putea fi utilizate pentru a transporta gaze furnizate de un alt stat decât Rusia.

În noiembrie, Victor Parlicov a fost la Sankt Petersburg, pentru a purta negocieri cu Gazprom, legate de tranzitul gazelor către regiunea transnistreană. Negocierile vin în contextul riscului de a întrerupe tranzitarea gazelor rusești a teritoriului Ucrainei, din 1 ianuarie 2025, când expiră contractul între Gazprom și Naftogaz. Cu câteva zile înainte să plece în Rusia, ministrul Parlicov, a semnat, la Istanbul, împreună cu omologul său turc, Alparslan Bayraktar, un Memorandum de Cooperare în domeniul energetic”.

Între timp, Maia Sandu a fost întrebată de o jurnalistă dacă intenționează „să se implice în discuțiile cu Gazprom” pe problema asigurării cu gaze naturale. Șefa statului însă a fugit de răspuns, iar paza sa de corp a ținut jurnalista departe de șefa statului.

Revenit în Moldova, Parlicov a prezentat detalii despre întâlnirea pe care a avut-o cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Sankt Petersburg.

Victor Parlicov a admis că Moldova ar putea fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte de la 1 ianuarie și nu din regiunea transnistreană, iar costurile vor fi mai mari: Am avut acest scenariu în calcul când ne-am pregătit de iarnă. Vom achiziționa energie electrică din altă parte, da, ne asumăm că va fi mai scump. Apelăm și la sprijinul partenerilor internaționali, fără ei nu vom putea trece de scenariul în care regiunea transnistreană nu are gaze deloc sau suficient”.

Totodată, fostul ministrul Energiei a anunțat că președintele Gazprom, Alexei Miller, a solicitat părții moldovenești să discute cu autoritățile din Ucraina, pentru a le convinge să continue tranzitul de gaze naturale din Rusia spre R. Moldova și după 1 ianuarie 2025.