1524
Este confirmat la Istanbul, ca domn al Țării Românești, Radu de la Afumați (1522–1529), în urma victoriilor obținute de domnitorul român în perioada 1522–1524. Radu de la Afumați a fost un domnitor remarcabil al Țării Românești, cunoscut pentru eforturile sale de a menține independența țării în fața amenințărilor externe, în special din partea Imperiului Otoman. Confirmarea sa la Istanbul a fost un moment crucial, deoarece a consolidat poziția sa de lider și a asigurat o perioadă de stabilitate relativă în regiune. Acest eveniment este semnificativ și pentru Moldova, având în vedere legăturile strânse dintre cele două principate românești în acea perioadă.

1863
Guvernul Kogălniceanu votează legea secularizării averilor mânăstirești, deziderat al Revoluției de la 1848. Legea secularizării averilor mânăstirești a fost un pas important în modernizarea statului român, având un impact semnificativ asupra economiei și societății. Această măsură a dus la transferul unei mari părți din averile mânăstirești în proprietatea statului, contribuind la dezvoltarea infrastructurii și la susținerea reformelor sociale. Pentru Moldova, această lege a reprezentat un moment de cotitură, deoarece a permis o mai bună gestionare a resurselor și a contribuit la consolidarea statului modern.

1918
Are loc manifestarea muncitorească din București - care a urmat grevei tipografilor - înăbușită în sânge, cu mai mulți morți (între 16 și 100 în funcție de mai multe surse) și câteva sute de răniți. Au urmat arestări și anchete. În urma tratamentului aplicat în detenție, unul din cei mai importanți oameni ai mișcării I. C. Frimu, a murit. Această manifestare a fost un moment de tensiune socială extremă în România postbelică, reflectând nemulțumirile muncitorilor față de condițiile economice și sociale dificile. Evenimentele din București au avut ecouri și în Moldova, unde mișcările muncitorești începeau să capete amploare, influențând ulterior dezvoltarea mișcărilor sindicale și politice din regiune.

1941
Al Doilea Război Mondial: România și Ungaria declară război Statelor Unite. Intrarea României în conflictul global alături de Puterile Axei a avut consecințe majore asupra întregii regiuni, inclusiv asupra Moldovei. Declarația de război împotriva Statelor Unite a marcat o escaladare a angajamentului României în război, ceea ce a dus la intensificarea operațiunilor militare și la creșterea presiunii asupra resurselor naționale. Moldova, ca parte a României, a resimțit direct efectele acestui conflict, atât din punct de vedere economic, cât și social.

1990
A fost înființat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin Legea nr. 39/13.12.1990. Scopul declarat al acestei instituții este: „organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului în timp de pace, cât și de război”. Înființarea CSAT a fost un pas esențial în reformarea structurilor de apărare și securitate ale României post-comuniste. Această instituție a jucat un rol crucial în coordonarea politicilor de apărare și securitate, având un impact direct asupra stabilității și securității naționale. Pentru Moldova, ca vecin al României, stabilitatea și securitatea acesteia sunt de o importanță strategică, influențând relațiile bilaterale și cooperarea regională.

1991
Este semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea și schimburile dintre Nordul și Sudul Coreei, intrat în vigoare la 19.02.1992. A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea. Acest acord a fost un pas important către stabilitatea în Peninsula Coreeană, având implicații globale semnificative. Deși geografic îndepărtat, evenimentul a fost urmărit cu interes și în Moldova, ca parte a comunității internaționale, reflectând preocupările globale legate de pace și securitate.

1996
Kofi Annan a devenit secretarul general al ONU. Numirea lui Kofi Annan ca secretar general al ONU a marcat începutul unei noi ere în conducerea organizației internaționale. Annan a fost cunoscut pentru eforturile sale de reformare a ONU și pentru promovarea păcii și securității globale. Moldova, ca stat membru al ONU, a beneficiat de pe urma inițiativelor sale, în special în domeniul dezvoltării durabile și al drepturilor omului.

2000
Scriitorului rus Aleksandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i–a fost decernat Marele Premiu al Academiei Franceze de Științe Morale și Politice. Aleksandr Soljenițîn a fost o voce importantă în literatura mondială, cunoscut pentru criticile sale la adresa regimului sovietic și pentru promovarea libertății de exprimare. Recunoașterea sa de către Academia Franceză a subliniat importanța literaturii ca instrument de schimbare socială și politică. În Moldova, opera sa a fost apreciată pentru contribuția la înțelegerea complexităților regimurilor totalitare.

2002
Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004. Extinderea Uniunii Europene a fost un moment istoric, marcând integrarea a zece noi state membre și consolidarea proiectului european. Pentru Moldova, acest eveniment a fost deosebit de relevant, deoarece a subliniat importanța integrării europene și a oferit un model de dezvoltare și cooperare regională.

2003
Președintele irakian Saddam Hussein este capturat în apropierea orașului Tikrit. Capturarea lui Saddam Hussein a fost un moment crucial în istoria recentă a Orientului Mijlociu, având implicații majore pentru stabilitatea regională și politica internațională. Moldova, ca parte a comunității internaționale, a urmărit cu interes evoluțiile din Irak, având în vedere impactul acestora asupra securității globale și a piețelor energetice.

---