Tănase afirmă că proiectul este cât se poate de explicit în acest sens. Articolul 6 interzice organizațiilor necomerciale (ONC) susținerea financiară a partidelor politice. Astfel, doar organizațiile necomerciale, care sunt constituite de partidele politice, pot presta servicii gratuite partidelor politice.

„Proiectul de lege 109 (cu privire la organizațiile necomerciale) reproduce în lini mari aceleași principii existente în legislația actuală, iar pe alocuri este, chiar, mai restrictiv de cât actuala Lege 837. Art. 8 (5) al acestei legi, stabilește explicit că asociațiile obștești și persoanele lor juridice nu au dreptul să utilizeze mijloacele financiare primite de la persoane fizice și juridice străine, autohtone, precum și de la stat, pentru susținerea partidelor politice. Exact aceleași restricții sunt prevăzute si de proiectul legii 109. Adițional, trebuie să menționez că activitatea partidelor politice este reglementata de Legea 294 (cu privire la Partidele politice), care interzic expres finanțarea directă și indirectă, susținerea materială sub orice formă a partidelor politice de către alte state și organizații internaționale, inclusiv de organizațiile necomerciale. Astfel, formațiunile politice nu au nici o posibilitate legală să fie finanțate din exterior prin intermediul ONC-urilor, iar ONC-urile nu au nici o posibilitate legală de a utiliza fondurile externe pentru finanțarea partidelor politice”, a explicat din punct de vedere juridic fostul Ministru al Justiției.

Cât ține de riscurile finanțării ilegale, Alexandru Tănase mai punctează că aceste nu au nici o legătură cu reglementările legale, iar legile sunt scrise pentru persoanele cu bună credință.

„Cei care vor dori să încalce legea, o vor face indiferent ce-i scris în ea. Practica moldovenească arată că finanțările ilegale ale partidelor politice, se fac cu totul prin alte procedee de cât prin ONG-uri. Pentru aceste cazuri, statul are o sumedenie de a instrumente și instituții pentru a interveni, de la ANI până la CEC, CNA și Procuratura Anticorupție. Ar fi bine ca parlamentarii sa-și depășească anumite fobii și să adopte in a doua lectura acest proiect, care pe de o parte vine să aducă în corespundere legislația speciala cu prevederile legislației civile, iar pe de altă parte oferă mai multă libertate și flexibilitate internă ONC-urilor”, conchide Tănase.

Segmentul politic nu trebuie de lăsat într-o parte, mai ales când această lege face parte din pachetul de precondiții înaintat de Uniunea Europeană.

Politologul Dionis Cenusa scoate în evidență că de regulă, în acordul de finanțare cu UE, asemenea pre-condiții sunt clasificate drept „mecanisme democratice si stat de drept". „Deci, lista pre-condițiilor politice poate varia de la caz la caz. Spre deosebire de acestea, condițiile sectoriale sunt specifice și au o marjă limitată de interpretare. Din 2017 încoace, pre-condițiile politice au variat de la eliminarea votului mixt până la revizuirea deciziilor privind anularea votului în Chișinău. Fără de îndeplinirea pre-condițiilor politice, UE nu poate expedia nicio tranșă, chiar dacă condițiile tehnice sunt conforme”, a declarat Cenusa pentru UNIMEDIA.

Cât ține de aspectul politic de la Chișinău, analistul politic spune că legea privind organizațiile non-comerciale a fost adoptată în prima citire de către PD și aliații lor în mai 2018. „În acel moment, aceștia încercau să refacă relațiile cu UE, după introducerea votului mixt în 2017 și înainte de anularea votului în Chișinău în vara lui 2018. Deci unele prevederi ale legii respective a fost acceptabilă pentru PD atunci, proiectul de lege fiind pe placul societății civile de la Chișinău. Am asistat la un compromis conjunctural. Acum, Socialiștii se împotrivesc nu atât legii, cât anumitor prevederi ale acesteia”.

„Mărul discordiei se ascunde în prevederile din Art. 6 despre faptul ca ONG-urile vor avea dreptul să susțină partide politice. Asemenea abordare este mai liberală decât, bunăoară, în legislația României, unde așa ceva nu este prevăzut. În asemenea redacție, legea permite ca organizațiile non-guvernamentale, care activează cu finanțare externă să susțină partide politice. Acest lucru face posibilă ca să apară organizații, care primesc bani din Est sau din Vest și, în paralel, se pot decide să susțină partide politice. Iar intențiile finanțatorilor externi pot fi de asemenea în detrimentul intereselor naționale ale țării, inclusiv, în defavoarea integrării europene. Altfel spus, legea ar trebui să ia în calcul orice risc extern, deoarece rivalități geopolitice din regiune nu au dispărut, ci se aprofundează. Prin urmare, împreuna cu partenerii externi, aceste riscuri trebuie discutate pentru a găsi o formulă acceptabilă, ce elimină riscurile și, totodată, face posibilă îndeplinirea pre-condițiilor politice pentru a primi asistența UE”, a concluzionat Dionis Cenusa.

De precizat că fracțiunile parlamentare PD, Platforma DA, PAS și Grupul Pro-Moldova s-au arătat dispuși să voteze în lectură finală această lege. PSRM a anunțat că nu susține, iar fracțiunea Șor nu a venit cu o poziție. Vineri, În cadrul emisiunii sale, președintele Igor Dodon a spus că nu va promulga această lege. Potrivit legislației, dacă după respingerea proiectului de lege de către președinte, iar Parlamentul își menține votul, șeful statului este obligat să promulge legea.