Potrivit prim-ministrului Sebastien Lecornu, care a criticat „violența de o intensitate extremă”, 1.200 de persoane au fost arestate, iar 150 de polițiști au fost răniți, fiind „un miracol că bilanțul nu a fost mai mare”.

Jafuri generalizate și violențe de stradă

Mulțimi de bărbați mascați și purtând hanorace negre au atacat magazine din Paris, Marsilia, Nisa, Nantes, Bordeaux, Limoges, Lille, Toulouse și Strasbourg, smulgând obloanele metalice și golind rafturile de țigări, ochelari de soare, haine, bijuterii și alimente.

Jurnaliști AFP au văzut jefuitori ieșind dintr-un supermarket cu sacoșe pline de prăjituri, suc de fructe și alcool.

Străzi întregi din Paris „au fost devastate”, a declarat primarul orașului, Emmanuel Gregoire, în timp ce grupuri de tineri mascați au incendiat mașini parcate și au devastat magazine. Purtând măști și mănuși, aceștia au deconectat mai întâi camerele de securitate înainte de a sparge geamurile pentru a intra.

În paralel, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor care au aruncat cu proiectile și artificii. Un băiat de 17 ani a suferit amputarea mâinii drepte în orașul Saint-Etienne, fiind lovit de o grenadă de control al mulțimii.

De-a lungul Bulevardului Magenta, o importantă arteră dintr-o zonă predominant muncitorească situată la nord de Place de la République, zeci de magazine au fost sparte și jefuite. Grupuri de indivizi au încercat să pătrundă în magazinul universal Galeries Lafayette, au vandalizat bănci, au devastat un magazin Lacoste și alte buticuri, prădând totodată un magazin de telefoane mobile. Locuitorii din zonele înconjurătoare au fost nevoiți să își închidă ferestrele și ușile din cauza norilor uriași de gaze lacrimogene ridicați până la nivelul acoperișurilor.

În timp ce mulțimile făceau prăpăd, în unele zone s-au înregistrat scene suprarealiste în care parizienii și-au continuat prânzul obișnuit de sâmbătă pe terase.

Patrimoniu distrus și instituții vandalizate

Clădirea primăriei din Limoges distrusă de incendii în timpul protestelor din Franța Foto: AFP

Clădirea primăriei din Limoges, construită în 1883 și recunoscută drept monument istoric în 1975, a fost aproape complet distrusă de un incendiu provocat de protestatari, acoperișul prăbușindu-se peste etajele inferioare.

Prefectul local Maurice Barate a descris evenimentul drept „un act deliberat al huliganilor” și „o catastrofă pentru patrimoniu”. Alte primării și sedii administrative din Marsilia, Lille și Bordeaux au fost, de asemenea, sparte și vandalizate.

În Marsilia, protestatarii au luat cu asalt clădirea primăriei. Aceștia au reușit să intre pentru scurt timp în clădirea municipală, unde un manifestant a pulverizat cu spray un „A” simbolic pentru anarhie pe un perete, înainte ca poliția să intervină și să-i îndepărteze.

În centrul Parisului, în jurul zonei Place de la République, un marș pașnic a degenerat rapid. Poliția a tras cu gaze lacrimogene în direcția unor protestatari mascați și îmbrăcați în negru, care au aruncat cu artificii și pavele, au atacat o bancă și au jefuit un magazin de articole sportive.

Alți manifestanți au dat foc unor pubele, aruncând petarde în interior sau au răsturnat containere de sticlă pentru a folosi sticlele drept proiectile. Un camion a fost incendiat, flăcările extinzându-se la o clădire din apropiere. Strigătul „Luăm Bastilia!” a răsunat printre demonstranți, scrie The Guardian.

Reacții politice 

Manifestațiile au loc cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale menite să-l înlocuiască pe Emmanuel Macron. Președintele a declarat pe rețelele de socializare că „cei care au provocat vandalism, jafuri, au atacat sediile administrative sau afacerile vor fi urmăriți penal și pedepsiți. Nu există loc pentru violență în republica noastră. Forțelor de ordine, garanți ai dreptului de a demonstra, le exprim sprijinul Națiunii. Cu toții vom fi uniți împotriva semănătorilor de haos, care urmăresc doar să doboare instituțiile noastre și să-i împiedice pe cei care își exprimă pașnic cererile să o facă”.

Liderii politici au reacționat la rândul lor: candidata de extremă-dreaptă Marine Le Pen a condamnat revoltele și a susținut că partidul rivalului său de extremă-stângă, Jean-Luc Melenchon, a „legitimat violența”, în timp ce Melenchon i-a îndemnat pe demonstranți să stea departe de jafuri, descriindu-le drept „contrare metodelor noastre”.

Din SUA, vicepreședintele JD Vance a pus protestele pe seama faptului că „Liberalii occidentali au importat lumea a treia în Franța și în alte țări în numele diversității și al compasiunii”.

Contextul nemulțumirilor sociale

Mobilizarea de sâmbătă a urmat unor apeluri lansate pe rețelele de socializare pentru revigorarea mișcării „vestelor galbene”, apărută în 2018 împotriva nedreptății sociale.

Protestele au început luna trecută în școlile din suburbiile sărace ale Parisului, unde furia legată de absențele profesorilor și infrastructura precară s-a transformat rapid într-o mișcare națională împotriva inegalităților, a cheltuielilor publice insuficiente și a scăderii standardelor de viață. Apelurile recente i-au chemat pe profesori, studenți, muncitori, pensionari și fermieri să se alăture mișcării pentru a o amplifica.

Sindicatul CGT, unul dintre cele mai mari din Franța, a susținut protestele, cerând „salarii și pensii mai mari, prețuri mai mici și protejarea serviciilor publice care răspund nevoilor oamenilor”. Potrivit unui sondaj efectuat pe un eșantion de 2.000 de persoane în luna octombrie, aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de creșterea costului vieții și a inflației.

---