621 mii gospodării 621 mii de gospodării au primit compensații pentru căldură în sezonul rece trecut, pragul de 350 m³ rămâne 1 decedată O tânără de 28 de ani a murit lovită de un Audi pe carosabil, din afara trecerii pentru pietoni 8,4 °C Maximă de 8,4 grade azi la Chișinău, dar luni scade la 5,5°C și aduce ploi, marți ninsoare la 4,4°C 15 cazuri 15 cazuri Salmonella confirmate la grădiniță din Ialoveni, majoritatea copii, investigare în curs
(doc) CSJ și-a anulat o decizie anterioară în privința lui Stoianoglo, după hotărârea CtEDO: Cererea de recurs a PG demis, trimisă la reexaminare

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a admis cererea de revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, cu reținerea cauzei în procedura CSJ, pentru judecarea cererii de recurs depuse de Stoianoglo, împotriva încheierii din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia a fost luată la 5 iunie 2024. PG demis cere în instanță anularea deciziei prin care Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat pornirea unei anchete de serviciu şi a desemnat un procuror pentru efectuarea investigaţiilor, în baza sesizării deputatului PAS Lilian Carp.

Foto: UNIMEDIA

„Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că la 24 octombrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea Stoianoglo v. Republica Moldova, prin care s-a constatat în unanimitate încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie. 

Totodată, Curtea a hotărât că statul pârât trebuie să achite reclamantului, în termen de 3 luni de la data la care hotărârea devine definitivă, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, suma de 3 600 de euro, plus orice sumă care poate fi percepută cu titlu de impozit, pentru prejudiciu moral, care va fi convertită în moneda statului pârât la cursul de schimb aplicabil la data achitării. 

În fundamentarea raţionamentelor ce au stat la baza adoptării soluţiei, Curtea a statuat că dreptul de acces la o instanţă de judecată nu este absolut. Acesta poate fi supus unor limitări, cu condiţia ca acestea să nu restrângă sau să reducă accesul justiţiabililor la judecător într-o manieră sau într-o măsură în care să fie afectată însuşi fondul acestuia. În plus, aceste limitări sunt compatibile cu art. 6 § 1 numai dacă urmăresc un scop legitim şi dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit (§ 52 din hotărârea vizată; cauza Baka v. Ungaria, § 120). 

La fel, Curtea a menţionat, împreună cu Guvernul, Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia, că măsura suspendării, în sine, ar putea fi, în principiu, justificată de statutul de Procuror General al reclamantului, care i-a conferit competenţe extinse de control al anchetei penale şi că aplicarea unei asemenea măsuri faţă de un procuror nu pune, în sine, o problemă în ceea ce priveşte Convenţia (§§ 22-23, 51, 53 din hotărârea vizată). 

Cu toate acestea, Curtea a reamintit, după cum a susţinut şi Comisia de la Veneţia, că ar trebui instituite garanţii procedurale pentru a asigura faptul că mecanismul de suspendare nu este utilizat în mod arbitrar. În acest context, Curtea a remarcat, de asemenea, importanţa tot mai mare a echităţii procedurale în cauzele care implică revocarea procurorilor, inclusiv intervenţia unei autorităţi independente de executiv şi legislativ în privinţa deciziilor care afectează numirea şi revocarea procurorilor (cauza Kövesi v. România, § 156; § 54 din hotărârea vizată). 

Cu referire la speţa concretă dedusă judecăţii, Curtea a statuat că reclamantul nu a beneficiat de nicio formă de protecţie judiciară, în ceea ce priveşte măsura suspendării sale din funcţia care l-a vizat, fapt ce l-a privat pentru mai mult de doi ani de posibilitatea exercitării funcţiei sale de Procuror General şi să primească salariile corespunzătoare (§ 55 din hotărârea vizată; a se vedea, mutatis mutandis, cauza Paluda v. Slovacia, §§ 52-53, cauza Camelia Bogdan v. România, § 75). 

În aceste împrejurări, Curtea a conchis că statul pârât a încălcat însuşi fondul dreptului reclamantului de acces la o instanţă de judecată şi, prin urmare, a avut loc o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (§§ 56-57 din hotărârea vizată). 

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie remarcă faptul că existenţa unei hotărâri judecătoreşti, în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale a persoanei garantate de Constituție şi de Convenție, obligă instanța supremă să înlăture acea încălcare şi să repare consecințele astfel încât să restabilească, atât cât e posibil, situația ante factum încălcării. 

Astfel, Completul de judecată reţine întrunirea condiţiei prevăzute de art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă pentru depunerea cererii de revizuire, fiind constatată o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale ale omului printr-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului. 

În conformitate cu art. 453 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în cazul în care o hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare. Corespunzător, cumulul circumstanţelor elucidate supra impun admiterea cererii de revizuire, cu reținerea cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție, pentru judecarea cererii de recurs depuse de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu. 

Or, în situaţia în care Curtea a constatat că a existat o încălcare a fondului dreptului reclamantului de acces la o instanţă de judecată (§ 56 din hotărârea vizată), garantat de art. 6 § 1 din Convenție, redeschiderea procedurii de recurs, cu respectarea tuturor exigenţelor unor proceduri echitabile, este obligatorie pentru înlăturarea consecințelor grave ale încălcărilor constatate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului și restabilirea situației existentă până la admiterea încălcării. 

În acest sens, art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale stabileşte că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. 

În consecință, constatând incidenţa condițiilor de admisibilitate a cererii de revizuire, în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu, cu reținerea cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție pentru judecarea cererii de recurs depuse de Alexandr Stoianoglo”, se menționează în decizia CSJ din 5 iunie 2024.

Vedeți, mai jos, decizia integrală a completului de magistrați de la CSJ.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

Războiul dintre Stoianoglo și guvernarea PAS a luat amploare imediat după alegerile parlamentare din iulie 2021. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat. Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00. Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Stoianoglo a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.Cu o zi înainte de reținere, Alexandr Stoianoglo a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019. Mai mult, Stoianoglo spunea că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Alexandr Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe 8 octombrie 2021. În aceeași seară, Procurorul General suspendat a declarat ce voia să zică la briefingul de presă, înainte de reținere.

Două zile mai devreme, la 6 octombrie, unul dintre adjuncții lui Stoianoglo a dezvăluit că hotărârea CSP prin care a fost admisă și aprobată examinarea sesizării împotriva acțiunilor PG Alexandr Stoianoglo, în urma căreia procurorul anticorupție Victor Furtuna a inițiat urmărirea penală în privința șefului PG, a fost atacată la Curtea de Apel Chișinău.

La începutul lunii noiembrie 2021, magistrații Curții de Apel Chișinău au declarat inadmisibilă cererea înaintată de avocații lui Alexandr Stoinoglo, împotriva Consiliului Superior al Procurorilor. 

Pe 9 decembrie 2021, șeful suspendat al PG a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, pe un termen de 30 de zile. Tot atunci instanța i-a interzis să participe la evenimente publice, inclusiv emisiuni televizate sau interviuri.

Tot în decembrie 2021, Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege.

Ulterior, în iulie 2022 Comisia de Evaluare i-a dat nota doi lui Stoianoglo, iar raportul a stat luni în șir pe masa președintei Maia Sandu, care ezita să ia o decizie pe demiterea lui Stoianoglo din funcție.

Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianolgo, a fost demis pe 26 septembrie 2023, la doi ani de când a fost reținut și scos din funcție. Maia Sandu a semnat decretul de destituire a acestuia.

Pe 6 octombrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat cu ușile închise decretul Maiei Sandu, prin care Alexandr Stoianoglo a fost demis din funcția de Procuror General.

Președinta de atunci a Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, susținea că, în cel mult 6 luni, locul lui Alexandr Stoianoglo ar putea fi ocupat de un nou Procuror General: „Conform legii, din momentul în care funcția de PG este vacantă, CSP urmează să declanșeze concursul. Ideal ar fi ca, evaluarea candidaților sa fie făcută de CSP nou, dar nu văd de ce nu ar fi anunțat concursul de CSP actual”.

Cazul lui Alexandr Stoianoglo a ajuns până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a comunicat în regim de urgență Guvernului ambele plângeri depuse de Procurorul General suspendat, care invoca îngrădirea dreptului la circulație și proceduri penale arbitrare. La sfârșitul lui august, instanța i-a întors, după aproape un an, pașaportul lui Stoianoglo și i-a anulat mai multe interdicții la declarații și întruniri publice.

În octombrie 2023, CtEDO i-a dat dreptate procurorului general demis, Alexandr Stoianoglo, Republica Moldova fiind obligată să-i achite 3600 de euro prejudiciu moral.


Pub