50 de miliarde de metri cubi de gaze pe an pentru China, o gură de oxigen pentru Rusia 

Gazoductul gigant ar transporta aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a aproximativ 12% din consumul total de gaze estimat al Chinei în 2025. 

Un aspect crucial pentru Rusia este că gazele ar fi furnizate din zăcăminte care deserveau anterior Europa, unde exporturile de gaze din conducte au scăzut de când Moscova a lansat invazia Ucrainei în 2022. 

Acest lucru diferă de conducta existentă „Puterea Siberiei”, lansată în 2019, care are capacitatea de a transporta anual aproximativ 38 de miliarde de metri cubi de gaze din Siberia de Est în nord-estul Chinei. 

„Pentru Rusia, este o gură de oxigen strategică după ce a pierdut cea mai mare parte a pieței europene de gaze”, a declarat Alexander Korolev, politolog la UNSW Sydney, Australia, citat de AFP. 

De ce Rusia și China vorbesc de 20 de ani de acord 

Acordul convenit anterior a fost blocat de ani de zile, dar cele două țări au ajuns azi la o „înțelegere generală” cu privire la conductă, a declarat reporterilor un consilier al lui Putin, citat de BBC. Rusia insistă de ani de zile pentru construirea unui nou gazoduct către China, care să livreze gaze naturale în valoare de miliarde de dolari aliatului său apropiat. Dar progresul a fost lent, pe fondul ezitărilor de la Beijing.

Propusă pentru prima dată de Putin în 2006, alături de ceea ce a devenit prima conductă „Puterea Siberiei”, Beijingul a spus puțin despre o a doua conductă, iar construcția nu a început încă. 

Compania de stat rusă Gazprom a declarat anul trecut că a semnat un acord de furnizare obligatoriu din punct de vedere juridic pe 30 de ani cu Corporația Națională de Petrol din China (CNPC), care va susține proiectul conductei. 

Detaliile au fost însă insuficiente, inclusiv în ceea ce privește problema critică a prețului. 

âÎntr-o declarație de la acea vreme, Ministerul de Externe al Chinei a precizat doar că Xi și Putin au semnat „peste 20 de documente de cooperare bilaterală” în domenii precum energie, aerospațiu, inteligență artificială și agricultură, fără a menționa Puterea Siberiei 2. 

Atitudinea Chinei față de proiect timp de ani de zile a fost „dacă se întâmplă, grozav, dacă nu, ne vom descurca”, a declarat Alexei Gromov, șeful Institutului pentru Energie și Finanțe, cu sediul în Rusia. 

Criza provocată de războiul din Iran a avut ultimul cuvânt

Acest lucru s-ar putea să se fi schimbat acum, deoarece Rusia speră să profite de volatilitatea energetică declanșată de războiul din Orientul Mijlociu și de închiderea Strâmtorii Ormuz pentru a demara proiectul.

„Criza actuală ar putea crește șansele construirii conductei Power of Siberia 2”, a declarat Natasha Kuhrt, lector universitar în pace și securitate internațională la Kings College London. 

„A fost nevoie de 20 de ani sau mai mult pentru ca prima conductă Power of Siberia să fie construită, iar chinezii negociază costul la sânge. În cazul acestei a doua conducte, povestea nu va fi diferită, toate cărțile vor fi în mâinile Chinei”, a spus ea. 

Înainte de călătoria lui Putin, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat reporterilor că vor exista discuții „foarte detaliate” cu Xi despre conductă. 

Acordul vine în contextul în care cei doi lideri s-au întâlnit la Beijing și semnează peste 20 de acorduri privind comerțul și tehnologia, precum și o declarație privind o „ordine mondială multipolară”. 

O declarație comună lungă menționează aprovizionarea cu gaze din Rusia, dar în rest nu indică faptul că liderii au ajuns la progrese majore în relația dintre Moscova și Beijing. 

China, mai discretă decât Rusia 

Beijingul este atent la informațiile pe care le furnizează, deoarece Xi vrea să pară apropiat de Moscova, dar nu prea apropiat. 

Analiștii atribuie o parte din ezitarea Chinei dorinței Beijingului de a echilibra importurile de energie de la diferiți furnizori și de a nu deveni prea dependent de nicio sursă.

Însă, de când Occidentul a sancționat Rusia pentru invazia Ucrainei și și-a redus importurile de energie rusească, China a achiziționat petrol la preț redus de la un aliat cheie. 

În ceea ce privește gazele naturale, China a importat 2,3 miliarde de dolari din Rusia în primele trei luni ale acestui an, o creștere de trei ori față de aceeași perioadă din 2022, conform datelor vamale chineze. 

Vânzările de energie rusească reprezintă partea „cea mai stabilă” a unei relații politice, militare și economice care a înflorit între cele două țări în ultimii ani, a declarat Korolev. Dacă va fi finalizat, proiectul „Puterea Siberiei 2” ar adânci această interdependență, semnalând în același timp că Rusia nu este izolată și poate încă executa proiecte majore de infrastructură.

---