„În contextul aprobării Regulamentului și conform prevederilor legale, în termen de 30 de zile sau în cel puțin 30 de zile urmează a fi anunțat concursul. Astfel, vin cu propunerea să anunțăm data concursului, pe un termen de cel puțin 30 de zile, ceea ce ar însemna că data de 22 noiembrie ar fi data finală”, a declarat ministra Justiției, înainte de pronunțarea deciziei CSP.

Totodată, ministra Jutsiției a menționat că, regulamentul nu a fost schimbat.

„Regulamentul este o detaliere a procedurii de selectare a procurorului general. Se lansează consursul. Mai întâi are loc o procedură de preselecție a dosarelor. Prevede detalierea conținutului dosarului, ce acte trebuie să conțină, care sunt acțiunile membrilor CSP dacă se constată că anumite dosare au fost depuse în mod tardiv. Nu se finalizează aici concursul deoarece candidații vor trece și prin procedura de vetting. Dacă aceștia corespund și criteriilor de etică financiară, ulterior CSP va propune candidatura câștigătoare spre numire președintelui Republicii Moldova”, a delcarat Veronica Mihailov-Moraru.

Membrii CSP au luat o pauză pentru a examina propunerea dată. Totodată, un membru CSP a intervenit cu un comentariu.

Membrul CSP, Constantin Șușu: „Doar atunci când vom avea regulamentul cu privire la alegerea procurorului general publicată putem să decidem cu referire la anunțarea concursului pentru această funcție”.

După ce au revenit din pauză, a fost anunțat faptul că, a fost publicat Regulamentul de organizare a concursului la funcția de Procuror General.

Astfel, membrii CSP au votat „pentru” a da start concursului.

Un membru al CSP a formulat o opinie separată. Hotărârea poate fi contestată în condițiile legii, a declarat președinta CSP, Angela Motuzoc.

Mai târziu, ministra Justiției a venit cu un comentariu după ședința CSP.

„După mai bine de șase ore de discuții, am aprobat Regulamentul cu privire la modul de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de Procuror General și am anunțat concursul pentru suplinirea acestei funcții. 

Astfel, în termen de 30 de zile, candidații urmează să depună dosarele, iar după preselectarea lor în baza dosarelor depuse, va urma etapa interviului, care va fi susținut în fața membrilor CSP. Ulterior, candidatul selectat va fi supus evaluării extraordinare, conform Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

Ne dorim ca procesul de selectare să fie unul corect și transparent, iar noul Procuror General, care va fi numit pentru un mandat de șapte ani, să fie profesionist, integru, să facă față tuturor provocărilor și să readucă ordinea în sistemul procuraturii.

Stabilitatea unei astfel de funcții importante în societate va contribui la implementarea eficientă a reformelor din sistemul judecătoresc și al procuraturii.

Alegerea și numirea unui nou Procuror General este unul dintre angajamentele asumate în procesul de integrare la Uniunea Europeană. Din aceste considerente, încurajez candidații, care întrunesc condițiile necesare, să depună dosarele și să participe la concurs. Cu cât mai mulți candidați înscriși, cu atât mai multe șanse de a alege cel mai bun procuror.

De notat că, urmare a decretului semnat de Președintele Republicii Moldova pe data de 26 septembrie 2023, funcția de Procuror General a devenit vacantă, iar conform Legii cu privire la Procuratură (art. 17 alin. 17), numirea unui nou Procuror General se realizează în termen de cel mult șase luni de la aceasta”, a scris Veronica Mihailov-Moraru pe rețele.

Pe 6 octombrie, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat cu ușile închise decretul Maiei Sandu, prin care a fost demis Alexandr Stoianoglo din funcția de Procuror General.

Președinta Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, susține că, în cel mult 6 luni, locul lui Alexandr Stoianoglo ar putea fi ocupat de un nou Procuror General. „Conform legii, din momentul în care funcția de PG este vacantă, CSP urmează să declanșeze concursul. Ideal ar fi ca, evaluarea candidaților sa fie făcută de CSP nou, dar nu văd de ce nu ar fi anunțat concursul de CSP actual”, a menționat Stamate.

Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianolgo, a fost demis la doi ani de când a fost reținut și scos din funcție. Maia Sandu a semnat decretul de destituire a acestuia.Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00. Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Procurorul General a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019. Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Alexandr Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe 8 octombrie. În aceeași seară, Procurorul General suspendat a declarat ce voia să zică la briefingul de presă, înainte de reținere.

O lună mai târziu, pe 9 decembrie 2021, șeful suspendat al PG a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, pe un termen de 30 de zile. Tot atunci instanța i-a interzis să participe la evenimente publice, inclusiv emisiuni televizate sau interviuri.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare din iulie 2021. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat. Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege.

Totodată, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Ulterior, Comisia de Evaluare i-a dat nota doi, iar raportul stă și astăzi pe masa președintei Maia Sandu, care ezită să ia o decizie pe demiterea lui Stoianoglo din funcție.

Cazul a ajuns până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a comunicat în regim de urgență Guvernului ambele plângeri depuse de Procurorul General suspendat, care invocă îngrădirea dreptului la circulație și proceduri penale arbitrare. La sfârșitul lui august, instanța i-a întors, după aproape un an, pașaportul lui Stoianoglo și i-a anulat mai multe interdicții la declarații și întruniri publice.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

---