Aceste circumstanțe au determinat concentrarea nu doar pe măsuri de redresare economică pe termen scurt, ci și pe reforme pe termen lung care să genereze resurse de creștere durabilă.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 este fundamentat pe o creștere economică de 2% și pe nivelul inflației medii anuale de 15,7%.

În anul 2023, veniturile bugetului de stat vor constitui 64,9 miliarde de lei, cu 9,3% mai mult decât venitul precizat în anul curent, iar cheltuielile vor fi de 83,2 miliarde de lei, mai mari cu 12,5%. Deficitul bugetului de stat de 18,3 miliarde de lei va fi acoperit din surse interne și externe.

Taxa pe valoare adăugată este cea mai importantă sursă de venit, peste jumătate din tot volumul. Intrările din granturi la bugetul de stat în anul viitor se prevăd în mărime de 5,5 miliarde de lei, ceea ce constituie 8,5% din totalul veniturilor.

Principalele cheltuieli care s-au regăsit în proiectul bugetului pe anul 2023 sunt:

– acordarea compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie, cu un fond de reducere a vulnerabilității energetice în volum de 5 miliarde de lei;

– acordarea sporului lunar pentru bugetari, în mărime de 1300 lei;

– acordarea plății compensatorii persoanelor ale căror salariu lunar va fi mai mic de 4000 lei;

– realizarea programului Prima Casă;

– programele START pentru TINERI și PARE 1+1;

– asigurarea majorării normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ;

– majorarea burselor elevilor, studenților și sportivilor;

– susținerea activității teatrelor, a circului și a organizațiilor concertistice și altele.

În anul 2023, vor derula 154 proiecte finanțate din surse externe. Cheltuielile pentru executarea acestora sunt estimate la 4,5 miliarde lei.

Ministrul finanțelor Dumitru Budianschi a mai precizat că datoria publică se estimează la nivel de 39,7 la sută din Produsul Intern Brut, la finele anului 2023.

„Cu suportul partenerilor externi vom reuși să executăm toate programele bugetare pe care ni le-am propus”, a spus vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian. Deputatul a punctat că obiectivul este ca în 5 ani să fie dublat ritmul de creștere a PIB-ului la o rată medie de creștere de 6%.

Guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, și-a exprimat, în ședința Guvernului, nemulțumirea față de faptul că Legea Bugetului pentru 2023, publicată astăzi, este deja supusă votului. „Nu există vreo posibilitate de a studia cifrele din lege”, a spus Vlah. Prim-ministra, Natalia Gavrilița, a venit cu explicații. „Într-adevăr este o situație nu chiar plăcută, atunci când avem proiectul gata în ultimul moment, nu este pentru prima dată când asta se întâmplă în Republica Moldova”, a spus șefa Executivului.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a menționat că Bugetul de Stat pentru anul 2023 a fost pus spre consultări publice exact pentru 4 ore. „Nu m-ar mira dacă azi se va vota în Guvern, iar mâine în două lecturi la Parlament”, a spus Ceban.

---