Cinci ore de negocieri purtate de echipa trimisă de Donald Trump și de Vladimir Putin la Moscova, marți seară, s-au încheiat fără rezultat: niciun progres, niciun acord și niciun semn că Vladimir Putin ar fi dispus să-și reconsidere cererile maximaliste din Ucraina.

Acest lucru a fost transmis, direct sau printre rânduri, chiar de consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, imediat după întâlnire.

Pentru mulți analiști, impasul rezultat din aceste negocieri nu reprezintă o surpriză.

„Rusia nu vrea să negocieze nimic altceva decât condițiile capitulării Ucrainei și Occidentului”, a observat George Barros, analist la Institutul pentru Studiul Războiului.

O opinie similară a fost exprimată de corespondenta BBC Russian, Elizaveta Fokht, care a subliniat că principalul obiectiv al lui Putin este acum să-și atingă toate obiectivele pe care și le-a stabilit când a declanșat războiul la scară largă în Ucraina.

Liniile roșii ale Rusiei

Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump, și Jared Kushner, ginerele președintelui american, au părăsit Moscova după ceva mai puțin de o oră de la încheierea discuțiilor, fără să facă declarații.

În urma lor, omologii ruși au clarificat însă situația, consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, oferind un verdict ferm: cele două părți „nu sunt nici mai aproape, nici mai departe de rezolvarea crizei din Ucraina”, și a invocat lipsa totală de progrese în ceea ce privește problema fundamentală a teritoriului.

NBC News a relatat, citând un oficial rus informat cu privire la poziția Moscovei, că Rusia are trei puncte în care nu intenționează să facă compromisuri.

Potrivit acestuia, Moscova vrea întreaga regiune Donbas, vrea limitarea forțelor armate ucrainene și ca SUA și Europa să recunoască teritoriile ucrainene anexate de Rusia.

Aceste trei probleme sunt însă considerate „linii roșii” și pentru autoritățile ucrainene.

Ce urmează?

Potrivit corespondentului Axios, Barak Ravid, Witkoff și Kushner intenționau să plece spre Europa, unde s-ar fi întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Două persoane familiarizate cu planificarea au declarat pentru Kyiv Post că o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski la Bruxelles a fost luată în considerare mai devreme în cursul zilei.

Spre seară, planul părea să fi fost abandonat, Zelenski optând să se întoarcă din Irlanda în Ucraina fără a mai face escală în Belgia.

Ce a spus Ușakov după întâlnire

După discuții, consilierul lui Putin a descris, pe scurt, conținutul negocierilor.

„Nu s-a ajuns încă la un compromis în privința problemei teritoriale, dar propunerile părții americane au fost ascultate”, a scris TASS, cu referire la declarațiile lui Ușakov.

„Nu suntem nici mai aproape, nici mai departe de rezolvarea crizei”, a mai relatat TASS, citându-l pe Ușakov. „Avem mult de lucru în continuare”, a adăugat el.

Potrivit lui Ușakov, „unele dintre propunerile părții americane pentru rezolvarea conflictului ucrainean au stârnit critici din partea lui Putin, dar el a fost de acord cu multe dintre ele”.

În concluzie, „Rusia a analizat planul în 27 de puncte al lui Trump, apoi a primit încă patru documente, toate fiind discutate în cadrul întâlnirii de marți”, relatează TASS. Cu toate acestea, „formularea specifică a planului de pace” nu a fost discutată; accentul a fost pus pe „esență”.

Rusia și Statele Unite au convenit să continue contactele; posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin și Donald Trump depinde de munca consilierilor lor și a ministerelor de externe.

„Rusia vrea capitulare, nu compromis”

La Washington, analiștii au calificat impasul rezultat drept previzibil.

George Barros, analist la Institutul pentru Studiul Războiului, a scris într-o postare pe rețelele sociale că refuzul Moscovei de a lua în considerare contrapropunerea SUA-Ucraina este în deplină concordanță cu comportamentul din trecut.

„Rusia nu vrea să negocieze nimic altceva decât condițiile capitulării Ucrainei și Occidentului”, a remarcat Barros. „Nu ar trebui să-i permitem lui Putin să țină SUA în suspans la nesfârșit”, a adăugat el.

Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina, a repetat aceeași observație.

„Putin crede în continuare că Rusia își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă. Prin urmare, nu vede niciun motiv să facă compromisuri”, a spus el.

„Occidentul trebuie să ajute Ucraina să-l convingă pe Putin că Rusia va eșua pe câmpul de luptă și că trebuie să negocieze în mod serios pentru a pune capăt războiului”, a adăugat Pifer.

Una dintre cele mai clare – și mai directe – evaluări a venit din partea diplomatului Michael Carpenter, fost director senior pentru Europa în cadrul Consiliului Național de Securitate al lui Joe Biden.

„Steve Witkoff a promovat în mod constant interesele Rusiei în procesul de negociere, așa că nu este de mirare că a fost bine primit la Moscova”, a declarat Carpenter pentru Kyiv Post.

„Dar, dacă ne oprim un moment, cheia pentru a înțelege acest proces de negociere constă în a înțelege că, indiferent de modul în care se redactează termenii unui potențial plan de pace, acesta nu poate fi acceptat simultan de ambele părți”, a adăugat el.

Fostul oficial al NSC a explicat problema geopolitică fundamentală: obiectivul strategic al Kievului este să supraviețuiască ca stat suveran și democratic, astfel încât să poată urmări integrarea în UE.

Putin, însă, consideră acest rezultat o înfrângere strategică pentru Rusia.

Kremlinului nu i-a plăcut nici măcar prima variantă a planului SUA

Într-o analiză pe tema întâlnirii, corespondenta BBC Russian Elizaveta Fokht a subliniat că principalul obiectiv al lui Putin este acum să-și atingă obiectivele pe care și le-a stabilit când a declanșat războiul la scară largă în Ucraina.

Acțiunile Moscovei, a spus ea, indică faptul că Kremlinul crede că acest lucru poate fi realizat în două moduri.

Primul este militar. Și, după cum reiese ce a spus Putin, el este complet mulțumit de această variantă – în ciuda prețului enorm pe care Rusia îl plătește, observă Fokht.

A doua abordare este diplomatică.

Dar planul Kremlinului nu este acela de a se angaja în negocieri complexe între Kiev și Bruxelles și de a ajunge în cele din urmă la pace. Obiectivul principal este de a-i prezenta pe Volodimir Zelenski și pe liderii europeni ca fiind actorii problematici și de a convinge SUA, dacă nu să se alăture Rusiei, atunci cel puțin să-și retragă sprijinul pentru Ucraina, subliniază corespondenta BBC.

Kremlinul, a mai spus ea, va fi mulțumit și dacă Casa Albă se va retrage complet din procesul de negocieri.

De asemenea, Elizaveta Fokht a observat că orice plan de pace pe care Rusia îl consideră acceptabil în circumstanțele actuale trebuie să satisfacă nu doar unele dintre revendicările lui Vladimir Putin, ci aproape toate.

„Tocmai de aceea acordul teritorial în care administrația SUA și-a pus atâtea speranțe este insuficient. Problemele legate de extinderea NATO, garanțiile de securitate ale Ucrainei, dimensiunea armatei sale și viitorul său politic nu sunt mai puțin urgente pentru Moscova”, a spus Fokht.

Kremlinului i-a displăcut în mod clar chiar și prima versiune a planului lui Witkoff, deși acesta era extrem de avantajos pentru Putin în ochii Ucrainei și aliaților săi. Versiunea elaborată în colaborare cu Kievul va fi și mai puțin acceptabilă, a adăugat ea.

Temerile lui Zelenski

Marți, la Dublin, Zelenski și-a exprimat public îngrijorarea că Statele Unite – și în special administrația Trump – și-ar putea pierde interesul și nu vor mai oferi garanțiile de care Ucraina are nevoie pentru o pace viabilă.

„Dacă unul dintre aliații noștri este obosit, mi-e teamă”, a spus Zelenski. „Scopul Rusiei este să retragă interesul Americii din această situație”, a adăugat el.

Președintele ucrainean a declarat că așteaptă „semnale” din partea delegației americane și că este gata să se întâlnească cu Trump „în funcție de discuțiile de astăzi”.

Diplomații europeni au repetat în privat îngrijorările lui Zelenski.

Un înalt oficial occidental a declarat pentru Kyiv Post că echipa americană părea „desincronizată”, adăugând că „Moscova exploatează această dezorganizare”.

Un alt diplomat a fost mai direct: „Dacă Washingtonul clipește, chiar și pentru o clipă, Putin va avansa. Europa a văzut acest model de zece ani.”

Putin lansează noi amenințări

Între timp, Putin a folosit negocierile pentru a lansa o serie de avertismente către Europa, acuzând guvernele UE că blochează o posibilă înțelegere între SUA și Rusia.

El a adăugat că Rusia este „pregătită” pentru război cu Europa dacă va fi provocată.

„Rusia nu intenționează să lupte împotriva Europei”, a spus Putin. „Dar dacă Europa începe, suntem pregătiți chiar acum.”

Tot în contextul negocierilor, Kremlinul a încercat să se folosească de prezența emisarilor americani în Rusia, observă Kyiv Post.

O transmisiune video înainte de discuții l-a surprins pe Putin întrebându-l pe Witkoff cum i s-a părut Moscova.

Emisarul lui Trump a răspuns, observând că e „un oraș magnific”. Câteva momente mai târziu, transmisiunea s-a întrerupt brusc.