În documentul american se vorbește despre imixtiunea nepermisă a Comisiei Europene în alegerile din mai multe state, unde scrutinele s-au anulat fără probe și s-au eliminat candidați pentru a ieși președinte „candidatul preferat de establishment”,

„Comisia Europeană a presat platformele sociale să cenzureze conținutul înainte de alegerile naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile UE din iunie 2024. Comisia a activat sisteme de răspuns rapid înainte de alegerile legislative franceze din 2024, alegerile prezidențiale moldovenești din 2024, alegerile prezidențiale românești din 2024-2025 și alegerile legislative germane din 2025”, se arată în raportul citat. Potrivit raportului, „la o lună înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, EU Support Hub al Comisiei Europene pentru Moldova a organizat un summit de două zile cu platformele digitale, pe tema ‹gestionarea riscurilor de dezinformare prin reglementarea serviciilor digitale›, cu participarea Prim-ministrului Moldovei”. Discuțiile au inclus „cele mai bune practici pentru cenzurarea presupusei dezinformări, cu un accent specific pe DSA”, ridicând întrebări privind neutralitatea politică și posibile conflicte de interese, având în vedere că pe agenda evenimentului a fost inclusă și participarea prim-ministrului Republicii Moldova de atunci.

Raportul mai detaliază activarea de către Comisie a unui mecanism numit „sistem de răspuns rapid”, prin care „verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană primesc capacitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile înainte și după alegeri”. Autorii susțin că acești verificatori ar fi „în mod invariabil de stânga și pro-cenzură—deloc neutri politic”, ceea ce ar putea favoriza anumite narațiuni politice preferate de Comisie și dezavantaja opiniile eurosceptice.

Raportul subliniază că acest mecanism a fost activat înaintea „alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024”, dar și în alte țări: Franța, România și Germania. Documentul ridică întrebări privind aplicarea DSA în Moldova, o țară care nu este membru UE.

Raportul american face parte dintr-o investigație mai amplă privind „campania de cenzură la nivel global a Comisiei Europene și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare în Statele Unite”, concentrându-se pe impactul legislației europene asupra discursului online global.

Autoritățile de la Chișinău nu au comentat deocamdată cele expuse în document.

Pe 20 octombrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidenţiale. În urma scrutinului, niciunul dintre cei 11 candidaţi înscrii în cursa electorală nu au obţinut majoritate de voturi.

Prin urmare, CEC a stabilit organizarea în data de 3 noiembrie 2024 a turului doi al alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova pentru primii doi candidați stabiliți în ordinea descreșterii numărului de voturi obținute în primul tur.

Astfel, în buletinul de vot au fost înscriși doi candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin, după cum urmează:

- Sandu Maia, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;

- Stoianoglo Alexandr, desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova. Aceasta a fost salvată de votul din diasporă, după ce în țară a fost depășită de Alexandr Stoianolgo cu peste 2 puncte procentuale din sufragii.

Scrutinul din turul II al alegerilor prezidențiale, desfărurat pe 3 noiembrie, a fost validat de Comisia Electorală Centrală.