„Compensațiile - vorbim despre echitate și vreau părerea dvs, pentru că această întrebare apare, de obicei, mai ales pe la sate, între rude, unde oamenii se cunosc unii cu alții, atunci când apar discuții neplăcute: într-o familie doi membri lucrează oficial, contribuie la stat și nu primesc compensații, iar altă familie, care lucrează ori peste hotare, ori la negru, ori au alte venituri, primește compensații. Cum vi se pare? A fost implementată corect distribuirea compensațiilor ori trebuia totuși să ne limităm la pensionari doar și cei cu dezabilități, iar în rest, toată lumea să meargă la muncă?”, a întrebat-o deputatul Sergiu Stefanco pe ministra Muncii.

„În ceea ce îi privește pe beneficiarii programului de compensații, există niște criterii pentru eligibilitate, care țin și de nivelul venitului gospodăriei, sursa de încălzire. Cazurile pe care le-ați invocat cu siguranță sunt singulare și ele au fost abordate în programul nostru, pentru că în stabilirea gospodăriilor eligibile, care au primit compensații, sistemul acestui program este conectat la 11 sisteme electronice din țară: Inspectoratul de Stat, CNAS, ANOFM, unde vedem dacă primește indemnizația de șomaj, conexiunea cu băncile, ca să vedem dacă are dobânzi, sistemul care de dă informația despre proprietățile pe care le deține gospodăria. Nu exclud să fie cazuri individuale, care au fost rapotate, pentru că noi am avut și un program foarte bun de gestionare a acestor plăți, în care a existat o echipă de specialiști, care au fost disponibili la telefonul verde, iar când cazurile au fost semnalizate, noi am intervenit să vedem necesitatea plății sau nu. Dar în mare parte, aceste plăți au ajuns la pensionari, la persoane cu dizabilități și la copii și tineri vulnerabili”, a răspuns Natalia Plugaru.

„Până la urmă nu m-ați convins, dar am înțeles că atâtea sisteme ați aplicat și ele, totuși, au dat fisuri, dacă sunt discuții în societate. Cred că trebuia de făcut mai simplu, compensațiile să fie mai consistente și să fie oferite pensionarilor și persoanelor cu dizabilități, iar ceilalși să meargă la muncă”, a comentat parlamentarul.

Mai mulți moldoveni s-au arătat indignați, pe rețele, după ce au primit facturile la gaz, energia electrică și cea termică pentru luna ianuarie. Alți internauți au comentat ironic „cum ați votat, așa trăiți”, „da scump, în schimb dominăm”, iar Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a venit cu precizări, menționând că „unele sume includ și datorii acumulate din perioadele anterioare, indicate clar în factură.

Și ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a venit cu precizări după ce pe rețelele sociale au apărut facturi la energie cu sume exagerate, care au stârnit panică în rândul cetățenilor. Oficialul susține că chitanțele distribuite sunt „false” și declară că valorile mari sunt cauzate de consumul mărit, în special din cauza temperaturilor scăzute din ultima perioadă.

Deputatul PAS Dorian Istratii a comentat și el subiectul facturilor mari la căldură, afirmând că acestea trebuie analizate în funcție de suprafața locuinței și de nivelul de confort ales de fiecare consumator. „Dacă omul își permite să aibă o casă de 300 de metri pătrați cu două-trei etaje, cu siguranță își permite să achite și o factură mai mare”, a declarat parlamentarul.

Facturile mari la căldură au fost subiectul unor discuții tensionate, în direct, între deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Dorian Istratii, și deputata Mișcării Alternativa Națională (MAN), Olga Ursu. Istratii a declarat că oamenii ar trebui să economisească mai mult și să folosească soluții precum pompele de căldură. „Cum trebuie pensionarii să se ducă, cum să-și instaleze pompe de căldură, să-și cumpere condiționer?!”, i-a replicat Ursu.

Mai devreme, Dorian Istratii le recomanda moldovenilor să ia în calcul energia electrică pentru încălzirea locuințelor, ca alternativă la gazul natural, dacă acesta le pare scump. „Cetățenii trebuie să înțeleagă că mai sunt și alte resurse energetice, sunt condiționere care fac căldură și poți să le folosești, pompe de căldură etc.”, a declarat parlamentarul.

Iar șeful Termoelectrica, Iurie Rozlovan, le-a explicat consumatorilor care își încălzesc apartamentele folosind gaz de ce trebuie să plătească și încălzirea centralizată, în special în cazurile când închid cazanul. „Apartamentul dvs a fost încălzit de ceilalți care sunt în jur, care au contribuit să fie confort. Regulamentul prevede să fie calculat, dacă nu ai consumat energia fie electrică, fie gaze naturale, echivalentul necesar cu metri pătrați, ca să asigure 18 grade. Sunt cazuri când oamenii nu pornesc cazanul, nu folosesc resursa pe care o au pentru a se încălzi, considerând că totul este ok, dar nu e chiar așa”, a declarat Rozlovan.

La 3 noiembrie 2025, actuala ministră a Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a anunțat relansarea programului guvernamental „Ajutor la Contor”.

Mai devreme, Guvernul a modificat perioada de referință pentru calcularea compensațiilor la energie, schimbând-o de la mai–octombrie la aprilie–septembrie.

În context, s-au înăsprit regulile pentru cei care vor compensații la facturi. Solicitanții au fost verificați minuțios dacă locuiesc efectiv în Moldova.

La 3 decembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat un nou mecanism de acordare a compensațiilor pentru sezonul rece 2025-2026. Astfel, ajutorul maxim acordat a scăzut simțitor, de la 1400 la 1000 de lei, iar unele categorii de persoane au fost excluse din lista beneficiarilor.

Aproape 180 de mii de gospodării care au solicitat compensații pentru sezonul rece nu beneficiază de sprijinul oferit de stat. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a anunțat într-o conferință de presă că, dintre cele peste 783 de mii de cereri depuse, au fost acceptate 605 538.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News