„Am vorbit cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Sarcina importantă acum este de a ajuta Moldova să-și depășească provocările energetice și de a împiedica Moscova să alimenteze tensiunile sociale.

Actuala situație energetică din Moldova – inclusiv pe malul stâng al Nistrului – este o încercare clară a Rusiei de a manipula resursele energetice împotriva conducerii Republicii Moldova.

Suntem gata să ajutăm. Este o sarcină presantă menținerea stabilității și crearea condițiilor pentru ca poporul moldovenesc să trăiască în pace, să lucreze pentru țara sa și să susțină mișcarea noastră comună către Uniunea Europeană, a punctat Zelenski.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut ieri o convorbire la telefon cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Principalul subiect a vizat criza acută din regiunea transnistreană, după oprirea livrării gazelor naturale de către compania rusească Gazprom, de la 1 ianuarie. Cei doi lideri au convenit să identifice soluții comune pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată.

Prim-ministrul Dorin Recean a comunicat că a discutat telefonic cu șefa diplomației europene Kaja Kallas. „În pofida șantajului energetic al Kremlinului, acoperim necesarul de energie al Republicii Moldova și protejăm cetățenii noștri”, a scris șeful Guvernului, pe platforma X.

Mai devreme, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a anunțat că a discutat la telefon cu premierul Dorin Recean pentru a-i asigura sprijin Republicii Moldova în contextul "atacului hibrid" al Rusiei.

Opt ţări din nordul Europei – Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda şi cele trei ţări baltice (Estonia, Letonia, Lituania) – au publicat o declaraţie comună, în care au dat asigurări că vor colabora cu Comisia Europeană şi cu alţi parteneri-cheie, pentru intensifica asistenţa internaţională acordată Republicii Moldova în actuala situaţie de criză în domeniul energetic. Ministrul de externe al R. Moldova, Mihai Popşoi, le-a mulțumit statelor semnatare.

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat o serie de măsuri necesare pentru a asigura continuitatea și fiabilitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale a consumatorilor din mai multe localități din zona de securitate, care se află sub controlul autorităților constituționale, dar sunt racordate la infrastructura energetică a întreprinderilor de pe malul stâng al Nistrului.

Gazprom a oprit livrările de gaze către Moldova de la 1 ianuarie 2025 din cauza datoriilor, dar și după expirarea contractului de tranzit cu Ucraina.

Situația este complicată pentru cetățenii din stânga Nistrului. După deconectările de gaz, aceștia se plâng că stau și fără lumină. „Dacă fără gaz mai era cum era, dar cum să accepți întunericul?”, a povestit o locuitoare.

Autoritățile de la Tiraspol au anunțat pe data de 3 ianuarie, despre deconectări în evantai de lumină în regiune, care vor dura până la 30 de minute.

Compania „Tirasteploenergo” a anunțat că începând cu 1 ianuarie 2025, ora 7.00, locuitorii din regiunea transnistreană au rămas fără încălzire și apă caldă, „din cauza opririi temporare” a furnizării gazelor în regiune.

În regiunea din stânga Nistrului a fost instituită stare de urgență în economie, din cauza problemei livrării gazelor naturale în regiune. Decizia a fost anunțată astăzi de așa-zisul lider din stâna Nistrului, Vadim Krasnoselski.

Ex-ministrul Energiei, Victor Parlicov, a fost la Sankt Petersburg, pentru a purta negocieri cu Gazprom, legate de tranzitul gazelor către regiunea transnistreană. Negocierile vin în contextul riscului de a întrerupe tranzitarea gazelor rusești a teritoriului Ucrainei, din 1 ianuarie 2025, când expiră contractul între Gazprom și Naftogaz. Cu câteva zile înainte să plece în Rusia, ministrul Parlicov, a semnat, la Istanbul, împreună cu omologul său turc, Alparslan Bayraktar, un Memorandum de Cooperare în domeniul energetic”.

Între timp, Maia Sandu a fost întrebată de o jurnalistă dacă intenționează „să se implice în discuțiile cu Gazprom” pe problema asigurării cu gaze naturale. Șefa statului însă a fugit de răspuns, iar paza sa de corp a ținut jurnalista departe de șefa statului.

Parlicov a admis că Moldova ar putea fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte de la 1 ianuarie și nu din regiunea transnistreană, iar costurile vor fi mai mari: Am avut acest scenariu în calcul când ne-am pregătit de iarnă. Vom achiziționa energie electrică din altă parte, da, ne asumăm că va fi mai scump. Apelăm și la sprijinul partenerilor internaționali, fără ei nu vom putea trece de scenariul în care regiunea transnistreană nu are gaze deloc sau suficient”.

Totodată, Parlicov a anunțat că președintele Gazprom, Alexei Miller, a solicitat părții moldovenești să discute cu autoritățile din Ucraina, pentru a le convinge să continue tranzitul de gaze naturale din Rusia spre R. Moldova și după 1 ianuarie 2025.