1301

Dinastia Árpád, domnitoare în Regatul Ungariei începând cu sfârșitul secolului al IX-lea, s-a stins odată cu moartea regelui Andrei al III-lea. Dinastia Árpád a avut o influență semnificativă asupra regiunii, inclusiv asupra teritoriilor care astăzi fac parte din Moldova. Această dinastie a fost responsabilă pentru creștinarea și organizarea statală a Ungariei, având un impact indirect asupra dezvoltării politice și religioase a regiunilor învecinate.

1595

În lupta de la Putineiu, frații Buzești și Radu Calomfirescu, în fruntea unor detașamente ale oștii de țară, au înfrânt pe tătarii care invadasera țara. Această victorie a fost crucială pentru Țara Românească, contribuind la stabilitatea regiunii și la protejarea teritoriilor românești de invaziile tătare. Evenimentele din această perioadă au influențat și Moldova, care se confrunta cu provocări similare din partea tătarilor și a altor forțe externe.

1539

Spania anexează Cuba. Deși acest eveniment nu are o legătură directă cu Moldova, el marchează începutul unei perioade de expansiune colonială europeană care a avut efecte globale. În contextul european, puterile mari își extindeau influența, iar Moldova, aflată la intersecția intereselor marilor imperii, a trebuit să navigheze cu atenție în politica internațională a vremii.

1547

Ivan al IV-lea Cel Groaznic ia titlul de țar al Rusiei. Ivan al IV-lea, cunoscut și sub numele de Ivan cel Groaznic, a fost primul conducător rus care a adoptat titlul de țar, marcând începutul unei noi ere în istoria Rusiei. Politicile sale expansioniste și centralizatoare au avut un impact semnificativ asupra regiunii, inclusiv asupra Moldovei, care a trebuit să-și apere independența în fața presiunilor externe.

1557

Apare, la Brașov, "Octoihul", în limba slavonă, prima carte tipărită de diaconul Coresi. Această lucrare este un simbol al începuturilor tiparului în spațiul românesc și al răspândirii culturii scrise. Diaconul Coresi a jucat un rol esențial în promovarea limbii slavone și ulterior a limbii române, contribuind la dezvoltarea identității culturale și religioase a românilor, inclusiv a celor din Moldova.

1814

Tratatul de la Kiel: Frederic al VI-lea al Danemarcei cedează Regatul Norvegiei lui Carol al XIII-lea al Suediei în schimbul Pomeraniei. Acest tratat a avut implicații majore pentru echilibrul de putere în Europa de Nord. Deși nu a afectat direct Moldova, schimbările teritoriale și alianțele din Europa au influențat indirect și politica regiunii, care era adesea prinsă între interesele marilor puteri.

1933

Se instalează guvernul național–țărănesc condus de Alexandru Vaida-Voevod. Acest guvern a fost parte a unei perioade tumultuoase în istoria României interbelice, caracterizată de instabilitate politică și economică. Deciziile luate de acest guvern au avut repercusiuni și asupra Basarabiei, parte a României Mari, influențând viața politică și socială a regiunii.

1953

Josip Broz Tito este ales primul președinte al Iugoslaviei. Tito a fost o figură centrală în politica europeană postbelică, cunoscut pentru politica sa de nealiniere și pentru menținerea unității Iugoslaviei. Deși Iugoslavia nu avea granițe directe cu Moldova, politica sa de nealiniere a influențat și alte state din Europa de Est, inclusiv Moldova, în contextul Războiului Rece.

1993

A apărut primul numar al revistei "Dilema", publicație editată de Fundația Culturală Română, avându-l ca editor-fondator pe Andrei Pleșu. "Dilema" a devenit rapid un forum important pentru dezbateri culturale și politice în România post-comunistă. Deși revista este românească, influența sa s-a extins și în Republica Moldova, contribuind la dialogul cultural și la consolidarea legăturilor intelectuale între cele două țări.

1999

A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10 000 de mineri își dau acordul în scris pentru a veni la București. Acest eveniment a fost un moment de criză în România post-comunistă, reflectând tensiunile sociale și economice ale perioadei. Impactul său a fost resimțit și în Moldova, unde tranziția post-sovietică a generat provocări similare, iar evenimentele din România au fost urmărite cu interes și îngrijorare.