„11.500 DE COPII DIN MOLDOVA NU FRECVENTEAZĂ ȘCOALA ȘI 15.600 - LUCREAZĂ ÎN CONDIȚII DOCUMENTATE CA PERICULOASE.

Recent, Biroul Național de Statistică a publicat, împreună cu UNICEF Moldova și Organizația Internațională a Muncii, cercetarea „Activitățile copiilor în Republica Moldova".

Este o cercetare reprezentativă la nivel național, realizată în 2025 pe 2.603 gospodării și 4.279 copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 ani. Este a doua ediție - prima a fost în 2009. Conține 118 pagini, este publică, este pe statistica. md.

Lângă fiecare cifră care m-a pus pe gânduri, am adăugat ce se întâmplă în alte țări. Las restul cititorului.

414.100 DE COPII DIN RM AU ÎNTRE 5 ȘI 17 ANI. 54,2% LOCUIESC ÎN MEDIUL RURAL.

54,2% înseamnă 224.500 copii care cresc în condiții semnificativ diferite față de cei din orașe. Pentru comparație, ponderea copiilor din mediul rural este semnificativ mai mică în țări precum Estonia, Cehia sau Spania - toate cu rețele educaționale concentrate în zone urbane sau periurbane.

Sursa: Activitățile copiilor, BNS, 2026.

13,2% DINTRE COPII - ADICĂ 54.600 - AU CEL PUȚIN UN MEMBRU ADULT PLECAT PESTE HOTARE. 

13,6% - adică 56.300 - locuiesc în familii cu un singur părinte prezent.

Sursa: Activitățile copiilor, BNS, 2026.

În Portugalia, o țară cu istorie de emigrație similară Moldovei (peste 2 milioane portughezi în străinătate din 10 milioane populație), Guvernul derulează din 2019 Programa Regressar - scutire de impozit pe venit cu 50% timp de 5 ani plus ajutor financiar pentru emigranții care se întorc. Până în 2025, programul a sprijinit aproape 37.000 de beneficiari din 116 țări - 17.000 de aplicanți direcți și aproximativ 20.000 membri de familie. Valoarea facilității fiscale a fost de 48,4 milioane EUR doar în 2023. Sursa: Programa Regressar, gov. pt, raport Ministerul Finanțelor 2025.

15,6% DINTRE COPIII MOLDOVENI (64.600) SE AFLĂ ÎN SITUAȚIA DE „MUNCĂ A COPIILOR", CONFORM DEFINIȚIEI OIM. În 2009, cifra era 18,3%.

Scăderea în 16 ani: 2,7 puncte procentuale.

Pentru comparație, în țări din Europa Centrală și de Est (Croația, Bulgaria, România, Italia), rata muncii copiilor este sub 3% - de 5 ori mai mică decât în Moldova. Datele privind munca copiilor în Europa sunt agregate de ILO și UNICEF prin programul SIMPOC și Multiple Indicator Cluster Surveys (MICS).

Sursa: ILO/UNICEF, Global Estimates of Child Labour 2020.

ÎN MEDIUL RURAL, „MUNCA COPIILOR" ATINGE 21,8%. 

În urban - 8,3%. Decalaj de 2,6 ori.

În Polonia, decalajul rural-urban pe muncă a copiilor este semnificativ mai mic. O parte din mecanismul reducerii a fost programul „500+" (alocație lunară universală pentru copii, începută în 2016) și extinderea transportului școlar rural - bani direcți la familii, fără condiționalitate, în paralel cu acces educațional egalizat geografic.

Sursa: Polish Ministry of Family, Labour and Social Policy, raport 500+ 2024.

MUNCA COPIILOR PREDOMINĂ LA BĂIEȚI: 16,4% VS 14,7% LA FETE.

Diferența vine din munca în agricultura familială și producerea de bunuri - activități tradițional masculine. Din 6,6 mii copii moldoveni ocupați contra plată, numărul băieților este de 2,3 ori mai mare decât al fetelor.

Sursa: Activitățile copiilor, BNS, 2026.

În Cehia, prin programe combinate de educație rural-urbană cu transport gratuit garantat și activități extracurriculare obligatorii după orele de școală, ponderea muncii agricole timpurii la copii s-a redus semnificativ în ultimii 25 de ani.

Sursa: Czech Statistical Office, Rural Education Programmes.

11.500 DE COPII MOLDOVENI (2,8%) NU FRECVENTEAZĂ ȘCOALA. La grupa de vârstă 15-17 ani, această pondere urcă la 4,8% - aproape 4.200 adolescenți.

În Finlanda, rata de finalizare a educației obligatorii depășește 99% inclusiv în comunele rurale. Mecanismul: rețea integrată de școli mici (până la 100 elevi) finanțate explicit de stat, transport școlar gratuit garantat, plus model de școlarizare hibrid (online + tutorat) pentru zonele cele mai izolate. Costul mediu suplimentar față de un sistem centralizat: aproximativ 200 EUR/elev/an.

Sursa: Finnish National Agency for Education, raport 2024.

15.600 DE COPII MOLDOVENI (3,7% DIN TOTAL ȘI 24,2% DIN COPIII AFLAȚI ÎN MUNCĂ A COPIILOR) LUCREAZĂ ÎN CONDIȚII DOCUMENTATE CA PERICULOASE.

Definiția OIM include: activități cu instrumente ascuțite, expunere la substanțe chimice, foc, gaze, lucru de noapte, lucru de 43+ ore/săptămână. Din aceștia: 13.200 prestează servicii casnice periculoase neplătite, 2.400 sunt în ocupații sau activități periculoase plătite.

Sursa: Activitățile copiilor, BNS, 2026.

În Spania, prin Ley Orgánica de Protección Integral a la Infancia y a la Adolescencia (2021), gospodăriile cu copii implicați în condiții periculoase sunt obligatoriu raportate de medicul de familie și asistentul social, cu intervenție obligatorie în 72 de ore. Sistemul a fost construit pe principiul „intervenției precoce" — identificare și suport, nu sancționare.

Sursa: Ministerio de Derechos Sociales, Consumo y Agenda 2030, Spania.

6.600 DE COPII MOLDOVENI (1,6%) SUNT OCUPAȚI CONTRA PLATĂ. Din ei, 75,3% sunt din mediul rural. Băieții - de 2,3 ori mai mulți decât fetele.

Asta înseamnă că majoritatea muncii copiilor în Moldova este invizibilă fiscal — în gospodărie sau pentru gospodărie, fără plată. Nu apare în statistici economice. Nu generează cotizații sociale. Nu este reglementată.

Sursa: Activitățile copiilor, BNS, 2026.

În Estonia, începând din 2018, există un sistem voluntar de înregistrare a muncii copiilor 13-17 ani prin platforma Tööelu. ee, cu salariu minim garantat pe oră pentru muncă ușoară și certificare obligatorie a angajatorului. Mecanismul formalizează ce era anterior o zonă gri.

Sursa: Estonian Labour Inspectorate (Tööinspektsioon).

ÎN GRUPA 5-11 ANI, 89,5% DINTRE COPII DESFĂȘOARĂ DEJA O ACTIVITATE DE MUNCĂ (casnică sau economică). 

Vârsta medie de începere a muncii casnice regulate: 5-6 ani.

Sursa: Activitățile copiilor, BNS, 2026.

În Finlanda, educația „home economics" este obligatorie pentru ambele sexe până la 13 ani — grupe mixte, sarcini rotative, gătit, curățenie, gestionare gospodărească. Este integrată în programul școlar oficial, în aria curriculară „Crafts, Home Economics and Arts". La PISA 2018, fetele finlandeze au depășit pentru prima dată băieții la matematică, iar Finlanda are una dintre cele mai egalitare distribuții de timp casnic între bărbați și femei din lume.

Sursa: Finnish National Agency for Education + OCDE PISA 2018.

ÎN GOSPODĂRIILE CU CEL PUȚIN UN PĂRINTE PLECAT PESTE HOTARE, 39,9% DINTRE COPII PRODUC BUNURI (agricultură, animale) PENTRU GOSPODĂRIE — față de 32,7% în gospodăriile fără migranți. Plus 7,2 puncte procentuale.

Diferența ascunde realitatea: cu fiecare adult plecat, sarcinile lui se redistribuie. Copiii preiau roluri adulte.

Sursa: Activitățile copiilor, BNS, 2026.

În Filipine, o țară cu emigrație de aceeași magnitudine ca Moldova (2,2 milioane filipinezi în străinătate din 110 milioane populație), guvernul derulează din 2008 programul „Pantawid Pamilyang Pilipino" — transfer condiționat de bani pentru gospodăriile cu copii din familii cu un părinte plecat sau cu venituri reduse, cu condiția frecventării școlare 85% și verificare medicală anuală. Astăzi, programul acoperă aproximativ 4,4 milioane de gospodării, fiind unul dintre cele mai mari programe de transfer condiționat din lume.

Sursa: World Bank, Department of Social Welfare and Development, Filipine.

Comparațiile internaționale arată că schimbarea este posibilă. Spania, Estonia, Cehia, Finlanda, Portugalia au pornit de la pattern-uri similare sau mai dificile. Toate au schimbat traiectoria prin reforme deliberate, cu cost mic și impact măsurabil în 5-10 ani.

Putem schimba asta? DA! Datele arată că alte țări au schimbat. Întrebarea de fapt e dacă o vom face. Și când”, punctează Ion Faina.

Mai devreme, Ion Faina analiza datele oficiale potrivit cărora, în Republica Moldova, în 2024, a murit aproape câte un consumator de droguri la fiecare două zile - aproape paisprezece pe lună - fenomen ce ia amploare în țara noastră. „Piața substanțelor interzise a explodat, iar cei mai expuși sunt copiii”, constata acesta, enumerând ce substanțe interzise consumă minorii din Moldova.

Potrivit acelorași date statistice, „în Republica Moldova, 49% dintre adolescenții de 15-16 ani au consumat prima dată alcool la 13 ani sau mai devreme”. „Aproape jumătate. A doua cea mai ridicată rată din toată Europa, după Cehia. Mai mult decât în Lituania, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Polonia. Trebuie să spunem adevărul despre cea mai consumată substanță psihoactivă din Moldova”, punctează acesta”, nota, în analiza sa, profesorul ASEM Ion Faina.

---