4.589 cazuri Cazurile de COVID variantă XFG au sărit la 4.589 în septembrie, spitalizările la 4.939 20,1059 lei/€ Cursul BNM: euro la 20,1059 lei, dolar la 17,9822 lei, stabil față de ieri 90.000 lei/lună Șeful ANRE câștigă 90.000 lei/lună după reducerea voluntară de 25% 51 voturi CC examinează legea von Hebel: pragul de 51 de voturi a permis numirea
Astăzi în istorie: Napoleon readuce sclavia și zdruncină idealurile Revoluției

Data de 20 mai reunește momente istorice contrastante, de la începuturile Auschwitzului la primele alegeri libere postbelice din România.

Foto: UNIMEDIA

1595: Delegația munteană încheie la Alba Iulia tratatul de suzeranitate a principelui Transilvaniei Sigismund Bathory asupra Țării Românești.
Tratatul s-a înscris în contextul confruntării antiotomane de la sfârșitul secolului al XVI-lea, marcată de presiunea Porții, rivalități locale și intervenția marilor puteri vecine. Pentru spațiul românesc, inclusiv pentru Moldova, momentul ilustrează evoluția celor trei țări române într-un sistem regional dominat de alianțe fragile și raporturi schimbătoare de putere.

1802: Prin Legea din 20 mai, Napoleon Bonaparte restabilește sclavia în coloniile franceze.
Decizia a anulat abolirea adoptată în timpul Revoluției franceze și a afectat în special coloniile producătoare de zahăr și cafea. Evenimentul evidențiază contrastul dintre idealurile libertății și realitățile imperiale ale începutului de secol XIX.

1865: A fost inaugurată, la București, prima expoziție națională de produse agricole și industriale românești.
Organizată din inițiativa lui Ion Ionescu de la Brad și a lui Petre S. Aurelian, expoziția a pus în lumină resursele agricole, meșteșugărești și industriale ale Principatelor Unite. Pentru întregul spațiu românesc, inclusiv pentru Moldova istorică, ea a reprezentat un semn al modernizării economice și al afirmării unei economii naționale.

1875: A fost semnată, la Paris, Convenția Metrului.
Tratatul a promovat sistemul internațional de unități de măsură și a creat cadrul instituțional necesar standardizării moderne. Pentru spațiul românesc, aderarea ulterioară a României a însemnat sincronizarea cu practicile occidentale și consolidarea modernizării.

1940: Primii prizonieri sosesc în noul lagăr de concentrare de la Auschwitz.
Auschwitz avea să devină principalul simbol al exterminării naziste, după ce a fost extins și transformat într-un centru major al genocidului european. Pentru memoria istorică din regiune, inclusiv pentru Moldova, momentul este legat de tragedia Holocaustului din Europa de Est.

1941: Începe Bătălia de la Creta, prin invazia aeropurtată germană.
Operațiunea Merkur a fost prima ofensivă aeropurtată de o asemenea amploare din istorie și a demonstrat atât potențialul, cât și limitele războiului modern. Evenimentul face parte din tabloul conflictului care avea să ajungă curând și în spațiul dintre Prut și Nistru.

1964: Robert Woodrow Wilson și Arno Penzias descoperă radiația cosmică de fond cu microunde.
Descoperirea a oferit una dintre cele mai puternice dovezi în sprijinul teoriei Big Bang și a devenit un reper major în istoria cunoașterii. Ea a arătat impactul decisiv pe care cercetarea fundamentală îl poate avea asupra înțelegerii universului.

1989: Autoritățile chineze declară legea marțială în timpul protestelor din Piața Tiananmen.
Măsura a marcat escaladarea confruntării dintre puterea comunistă și mișcarea pro-democrație din Beijing. Pentru est-europeni, inclusiv pentru moldoveni, momentul a rămas un reper al tensiunii dintre autoritarism și aspirația democratică.

1990: Au loc primele alegeri libere în România de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Scrutinul, câștigat de FSN și de Ion Iliescu, a fost un moment fondator al tranziției postcomuniste, dar a arătat și continuitatea vechilor structuri de putere. În Republica Moldova, aflată la rândul ei într-o perioadă de efervescență politică, evoluțiile de la București au fost urmărite cu mare interes.

2019: Sistemul internațional de unități este redefinit prin raportare la constante fundamentale ale naturii.
Redefinirea kilogramului, amperului, kelvinului și molului a marcat un pas major în istoria metrologiei și a înlocuit vechile repere materiale cu definiții mai precise și mai stabile. Importanța practică a schimbării este esențială pentru știință, industrie și tehnologiile moderne.


Pub