1856 Barbu Știrbei decretează desființarea robiei în Țara Românească.

Desființarea robiei a fost un pas crucial în modernizarea societății românești, având un impact semnificativ asupra structurilor sociale și economice din regiune. Această măsură a contribuit la eliberarea unui număr mare de oameni din sclavie, oferindu-le posibilitatea de a participa activ la viața economică și socială. Deși Moldova nu a fost direct implicată în acest decret, schimbările din Țara Românească au avut ecouri și în celelalte principate românești, inclusiv în Moldova, contribuind la un climat favorabil pentru reforme similare.

1859 Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în București, după dubla sa alegere ca domn al Principatelor Române.

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, Moldova și Țara Românească, a fost un moment de cotitură în istoria românilor, marcând începutul procesului de unificare națională. Cuza a fost un lider vizionar, care a promovat reforme esențiale în educație, justiție și administrație, punând bazele statului modern român. Intrarea sa triumfală în București a simbolizat nu doar unirea politică, ci și speranța unui viitor comun pentru românii de pe ambele maluri ale Milcovului.

1860 Se emite de către Ion Ghica decretul prin care în administrație și învățământ este adoptat alfabetul latin.

Adoptarea alfabetului latin a fost un pas esențial în procesul de modernizare și occidentalizare a societății românești. Această schimbare a facilitat accesul la cultura și știința occidentală, contribuind la dezvoltarea unei identități naționale românești mai puternice. În Moldova, această reformă a avut un impact semnificativ asupra educației și administrației, contribuind la uniformizarea și standardizarea limbii române scrise.

1880 Franța, Germania și Marea Britanie recunosc independența de stat a României.

Recunoașterea internațională a independenței României a fost un moment crucial în consolidarea statutului său ca stat suveran pe scena europeană. Această recunoaștere a fost rezultatul eforturilor diplomatice intense și a participării României la Războiul de Independență din 1877-1878. Deși Moldova era deja parte a României, acest eveniment a întărit poziția internațională a întregului stat român, inclusiv a regiunii moldovenești.

1904 Începe războiul ruso-japonez, după ce marina japoneză lansează un atac surprinzator îndreptat împotriva Portului Arthur, China, distrugând și blocând flota rusă.

Războiul ruso-japonez a avut implicații majore la nivel global, fiind primul conflict modern în care o putere asiatică a învins o putere europeană. Acest război a schimbat echilibrul de putere în Asia și a influențat politica internațională. Deși Moldova nu a fost direct implicată, evenimentele au avut ecouri în întreaga Europă, inclusiv în regiunile românești, prin prisma schimbărilor geopolitice și economice.

1916 Conform legendei, aflat la Zürich, în cafeneaua „Cabaret Voltaire”, scriitorul Tristan Tzara creează un nou curent de avangardă: dadaismul.

Dadaismul a fost un curent artistic și literar care a contestat convențiile tradiționale și a promovat o formă de artă nonconformistă și provocatoare. Tristan Tzara, originar din România, a fost una dintre figurile centrale ale acestui curent, contribuind la răspândirea ideilor avangardiste în Europa. Impactul dadaismului s-a resimțit și în Moldova, influențând artiștii și scriitorii locali și contribuind la diversificarea peisajului cultural.

1946 Este dată publicității o notă a guvernului român conținând observațiile acestuia la prevederile Tratatului de pace și se exprimă regretul că nu s-a recunoscut cobeligeranța României.

După al Doilea Război Mondial, România a fost nevoită să negocieze condițiile de pace cu puterile aliate. Deși a contribuit la efortul de război împotriva Germaniei naziste, cobeligeranța României nu a fost recunoscută oficial, ceea ce a afectat poziția sa în negocierile de pace. Această situație a avut implicații politice și economice semnificative pentru România, inclusiv pentru regiunea Moldovei, care a resimțit efectele acestor decizii internaționale.

1984 Jocurile Olimpice de Iarnă se deschid la Sarajevo.

Deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă la Sarajevo a fost un moment de mândrie pentru regiunea Balcanilor, fiind prima dată când un astfel de eveniment a fost găzduit de o țară din Europa de Est. Deși Moldova nu a fost direct implicată, succesul organizării acestui eveniment a demonstrat capacitatea țărilor din regiune de a găzdui competiții internaționale de anvergură, inspirând și alte națiuni din Europa de Est.

1990 Consiliul F.S.N. emite Decretul-lege privind pensionarea cu reducere de vârstă a unor categorii de salariați.

Acest decret-lege a fost parte a reformelor sociale și economice care au urmat căderii regimului comunist în România. Reducerea vârstei de pensionare pentru anumite categorii de salariați a fost o măsură menită să atenueze tranziția dificilă către economia de piață. În Moldova, aceste schimbări au fost resimțite prin adaptarea la noile condiții economice și sociale, influențând viața de zi cu zi a multor cetățeni.

2003 Bagdadul predă inspectorilor ONU documentele referitoare la programele de armament nucelar și biochimic de pe teritoriul Irakului.

Predarea documentelor către inspectorii ONU a fost un moment cheie în criza irakiană, marcând un pas important în eforturile internaționale de a preveni proliferarea armelor de distrugere în masă. Deși Moldova nu a fost direct implicată, evenimentele din Irak au avut implicații globale, influențând politica internațională și securitatea regională, inclusiv în Europa de Est.