T: Domnule Vlah, am observat că în ultimul timp aţi avut mai multe ieşiri publice în care v-aţi referit la locul şi rolul adevărat al găgăuzilor în societatea moldovenească, dvs. fiind etnic găgăuz. Ce v-a determinat să faceţi acest lucru?     

P.V.: Am pornit de la situaţia reală în care s-a pomenit Autonomia Găgăuză şi locuitorii ei. Căci, de-a lungul anilor, diverşi politicieni au încercat să atragă găgăuzii în jocuri politice sau geopolitice şi, trebuie să recunoaştem, că în mare parte au reuşit. Iar în rezultat a avut de suferit atât imaginea găgăuzilor, în general, cât şi nivelul de viaţă al acestora. Fiind găgăuz, constat aceste lucruri cu durere, pentru că mie nu mi-e indiferentă soarta poporului meu.

Dacă e să spunem lucrurilor pe nume, atunci trebuie să recunoaştem că astăzi găgăuzii sunt victime ale unui joc politic, care nu are nimic în comun cu interesele lor reale. Imaginea găgăuzilor, a Autonomiei Găgăuze, este exploatată cinic de către politicieni cu interese înguste, care-şi camuflează adevăratele intenţii şi se pretind apărători ai poporului găgăuz. În rezultat, unii importante părţi a societăţii i s-a creat impresia falsă că găgăuzii sunt element de destabilizare şi că reprezintă un mare pericol pentru viitorul european al Republicii Moldova, lucru care categoric nu corespunde adevărului.

În realitate, găgăuzii sunt promotori ai statalităţii moldoveneşti, ai păcii, ai armoniei interetnice, ai credinţei, ai valorilor noastre tradiţionale etc. (şi nu o dată au demonstrat acest lucru). Fac aceste afirmaţii în cunoştinţă de cauză, fiind în contact permanent cu găgăuzii, discutând cu ei, solicitându-le opinia la diverse teme. Găgăuzii îşi văd viitorul în componenţa Republicii Moldova, iar aluziile care se fac privind unele pretinse tendinţe separatiste nu au nimic în comun cu realitatea. Da, sunt momente ce ţin de funcţionalitatea autonomiei găgăuze, însă acestea pot fi depăşite prin dialog. Şi, apropo, majoritatea găgăuzilor cu care am discutat în ultima perioadă îşi doresc un dialog civilizat cu autorităţile centrale ale statului, în rezultatul căruia ar fi soluţionate toate problemele existente.

T: Totuşi, care e atitudinea găgăuzilor faţă de integrarea europeană a Republicii Moldova?    

P.V.: Găgăuzii nu sunt împotriva integrării europene, pentru că UE înseamnă bunăstare, stabilitate, stat de drept, nivel adecvat de protecţie socială etc. Mai mult ca atât, integrarea europeană înseamnă mai multe garanţii privind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, inclusiv a găgăuzilor. Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar presupune mai multe posibilităţi pentru agenţii economici din autonomia găgăuză, pentru fiecare din locuitori şi găgăuzii înţeleg acest lucru. Numai cineva care nu cunoaşte deloc situaţia din autonomia găgăuză sau cineva rău intenţionat poate afirma contrariul.

Cei care încearcă să creeze o imagine falsă găgăuzilor, nu au nici o şansă de a reuşi. Găgăuzii îşi au locul lor destoinic în societatea moldovenească şi un rol destul de important, căruia-i fac faţă cu cinste. Iar imaginea falsă ce a fost creată poporului găgăuz, autonomiei găgăuze în general este rezultatul unor jocuri politice murdare. De aceea, la această etapă tot ce se cere este să alegem grâul de neghină sau, cu alte cuvinte, să dăm paravanul politic într-o parte şi să încercăm să vedem adevărata faţă a găgăuzilor. Eu cred că această misiune este pe deplin realizabilă. În ceea ce mă priveşte pe mine personal, voi face totul în acest sens. Locul găgăuzilor este alături de populaţia majoritară şi de toate etniile ce convieţuiesc în Republica Moldova. Iar rolul găgăuzilor este să contribuie, împreună cu celelalte etnii, la construirea unei Moldove prospere, care ar furniza pace şi stabilitate tuturor cetăţenilor.

T: Cât adevăr este în spusele celor care încearcă să compare (din anumite puncte de vedere, nu în general) Găgăuzia cu regiunea transnistreană?

P.V.: Înţeleg aluzia dvs., dar vreau să vă asigur că găgăuzii nu sunt separatişti, ci, din contra, ei sunt un pilon de nădejde al statalităţii moldoveneşti. Găgăuzii nu au motive să-şi dorească ruperea de Moldova – ei împărtăşesc aceleaşi valori seculare ca şi poporul moldovenesc şi ca şi majoritatea etniilor ce locuiesc între Prut şi Nistru. Iar falsa impresie ce s-a creat că Chişinăul şi Comratul îşi văd viitorul în mod diferit se datorează jocurilor politice în care a fost atrasă Găgăuzia de politicieni cărora nu le pasă şi nu le va păsa vreodată de găgăuzi şi de autonomia găgăuză.

Eu sunt ferm convins că a venit momentul în care Găgăuzia trebuie să se debaraseze de cei ce o atrag în jocuri politice şi să se pregătească, împreună cu restul Moldovei, de valorificarea şansei istorice care se apropie cu fiecare zi – aderarea la Uniunea Europeană. Fiind parte a UE, găgăuzii vor trăi în pace, stabilitate şi prosperitate, iar datoria noastră, a celor care cu adevărat ne pasă de Găgăuzia, de găgăuzi, este să facem tot posibilul pentru aceasta. Ideea că Găgăuzia trebuie să scape de cei ce au atras-o în jocuri politice ce nu au nimic în comun cu interesul găgăuzilor, trebuie să fie de bază în apropiatele alegeri în Adunarea Populară şi, eventual, în alegerile anticipate ale Başcanului, dacă acestea vor avea loc. În doar câteva luni, trebuie create condiţiile optime ca Chişinăul şi Comratul să se aşeze la masa de discuţii şi, într-un mod civilizat, paşnic, să stabilească de comun acord acţiunile ce trebuiesc întreprinse pentru realizarea scopurilor comune. Dacă acest lucru va fi făcut, Găgăuzia va deveni un furnizor de stabilitate internă şi va servi din nou un bun exemplu în plan internaţional cum conflictele ce apar pot fi soluţionate pe cale paşnică şi în interes reciproc.

De asemenea, Găgăuzia va servi un bun exemplu şi pentru regiunea transnistreană, care va avea dovezi clare că popoarele, etniile ce locuiesc pe teritoriul constituţional al Republicii Moldova, pot găsi limbă comună, pot identifica soluţii pentru convieţuire armonioasă. Dacă transnistrenii vor vedea că găgăuzii se simt bine în Republica Moldova, că pot avea propria autonomie cu toate beneficiile pe care ea le implică, că nimeni nu atentează la valorile pe care le au – acesta va fi un pas serios spre reunificarea ţării.

Găgăuzia poate deveni un exemplu pentru regiunea transnistreană, pentru Republica Moldova, în general, iar în plan internaţional – un precedent pozitiv pentru multe din regiunile din Europa considerate problematice din acest punct de vedere. Şi eu sunt convins că aşa şi va fi. Trebuie doar să ne poziţionăm corect şi să valorificăm şansa istorică pe care o avem.

T: Aţi declarat public faptul că alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei reprezintă o posibilitate reală de revenire la normalitate. Aţi putea deschide parantezele?

P.V.: După cum menţionam ceva mai devreme, în ultimii ani, găgăuzii au devenit ostatici ai jocurilor ce s-au făcut de către unii politicieni. În rezultat, dialogul oficial dintre Chişinău şi Comrat practic a dispărut, iar locul său a fost luat de confruntare. De asemenea, a avut de suferit serios imaginea găgăuzilor şi a autonomiei, aceasta fiind sacrificată cu bună ştiinţă de anumiţi politicieni, care şi-au permis să o folosească în jocurile lor bazate pe interese înguste. În context merită menţionat şi faptul că autonomia, devenit de facto poligon de testare a anumitor tehnologii politice, iar în rezultat a avut de suferit inclusiv în plan social-economic. Astăzi, nimeni nu mai vorbeşte despre acel model eficient de soluţionare a conflictelor pe care paşnică, pe care l-a furnizat autonomia găgăuză în ultimele trei decenii.

Situaţia ce s-a creat poate fi depăşită, însă pentru aceasta alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei trebuie tratate cu maximă responsabilitate şi maturitate politică. Personal, consider că fiecare candidat în aceste alegeri trebuie să prezinte nu doar soluţii pentru problemele cu care se confruntă autonomia, ci şi să răspundă la câteva întrebări concrete, cum ar fi: Cum vede viitorul Găgăuziei?; Ce relaţii consideră că ar trebui să existe între Chişinău şi Comrat?; Cum vede locul şi rolul găgăuzilor în societatea moldovenească?; Ce atitudine are faţă de implicarea autorităţilor de la Comrat în jocuri politice?; Cum poate fi scoasă autonomia din captivitate politică?; Cum poate fi îmbunătăţită imaginea autonomiei, care a avut serios de suferit în urma jocurilor politice ce s-au făcut în ultimii ani? etc.

Autonomia Găgăuză traversează o perioadă destul de complicată, dar de maximă responsabilitate. De alegerea pe care o vor face găgăuzii în scrutinul pentru Adunarea Populară depinde decisiv prezentul şi viitorul autonomiei. De facto, se va decide dacă Găgăuzia revine la o dezvoltare normală sau rămâne în captivitate politică. Personal sunt încrezător că alegerile în Adunarea Populară vor pune începutul unei reveniri la normalitate. Cu siguranţă, găgăuzii, care au avut mult de suferit în ultimii ani de pe urma jocurilor politice, nu vor rata şansa reală ce li se oferă şi vor alege deputaţi destoinici, cu adevărat devotaţi autonomiei şi poporului găgăuz, dar nu unor politicieni cu interese obscure, cărora nu le pasă şi nici nu le va păsa vreodată cu adevărat de Găgăuzia şi de minunaţii ei locuitori!

T: În ultimul timp, se vorbeşte mult şi despre posibile alegeri anticipate ale başcanului Găgăuziei. Ştiu că sunteţi în contact permanent cu locuitorii autonomiei găgăuze, de aceea vreau să vă întreb ce aşteptări au ei de un eventual nou başcan?

P.V.: În primul rând, găgăuzii îşi doresc să aibă un Başcan independent, care să nu aibă obligaţiuni faţă de forţe politice. Locuitorii autonomiei găgăuze nu mai vor să fie victime ale jocurilor politice, nu-şi doresc să mai fie folosiţi în reglări de conturi politice, pentru că aceasta se expune negativ asupra calităţii vieţii lor.

În al doilea rând, găgăuzii îşi doresc ca Başcanul să fie profesionist şi să cunoască în detalii problemele cu care se confruntă autonomia, locuitorii acesteia. Pentru că numai un om care cunoaşte nu din auzite problemele găgăuzilor poate veni cu soluţii adecvate pentru ele.

În al treilea rând, Başcanul trebuie să fie un bun diplomat, adică să aibă calităţile necesare pentru a asigura stabilitatea atât în interiorul autonomiei (fiind un bun arbitru şi un mediator în conflictele interne ce apar periodic), cât şi să asigure bune relaţii cu Chişinăul. Atâta timp cât relaţiile cu Chişinăul vor fi bune, autonomia găgăuză se va putea dezvolta în condiţii normale.

În al patrulea rând, găgăuzii vor ca Başcanul să nu participe la jocuri geopolitice, iar atunci când se fac tentative de a atrage autonomia găgăuză în astfel de scenarii, să se distanţeze de ele, prin declaraţii publice clare, care să nu lase loc de interpretări. Participarea Găgăuziei la jocuri geopolitice este contraproductivă şi nu poate aduce nimic bun nici autonomiei, nici locuitorilor ei.

În al cincilea rând, Başcanul trebuie să fie un promotor al valorilor seculare ale poporului nostru – a creştin-ortodoxiei, a familiei tradiţionale, a tradiţiilor, a păcii şi armoniei interetnice etc. Pentru găgăuzi valorile seculare sunt o piatră de temelie şi o garanţie de viitor, de aceea e şi firesc că ei îşi doresc ca viitorul Başcan să corespundă acestui criteriu.

Desigur, găgăuzii au şi alte aşteptări de la viitorul Başcan, dar cele cinci menţionate de mine sunt de bază. Într-adevăr, un astfel de Başcan ar putea asigura dezvoltarea armonioasă a autonomiei găgăuze.

T: Domnule Vlah, în general, ce aşteptări pe termen scurt şi mediu aveţi legate de Găgăuzia?

P.V.: Vă voi răspunde scurt, clar şi cuprinzător: îmi doresc ca anul 2026 să fie un nou început pentru autonomia găgăuză. Un început bun, aşa cum merită minunaţii locuitori ai autonomiei găgăuze. Şi eu sunt sigur că aşa va fi!