„Deci, care e motivul demisiei Olesei Stamati din funcția de președinte al Comisiei juridice din Parlament?  

Conform informațiilor mele, la ședința fracțiunii de la Președinție, grupul lui Recean, la care a aderat Litvinenco, a început a promova încă o modificare, deja a suta, a Legii cu privire la Procuratură. În speță, aceștia doreau retragerea din lege a cerinței față de candidatul la funcția de Procuror General cu privire la implicarea acestuia, în ultimii trei ani, în activitatea formațiunilor politice. Asta se făcea special pentru Litvinenco. O altă parte a fracțiunii, pe care o susține Maia Sandu, aspiră la un procuror român. Stamate s-a indignat. Nu se permite ajustarea legilor pentru un om concret. 

Cu atât mai mult, numirea unei figuri angajate politic. Cineva a propus chiar, mai în glumă, mai în serios, ca o condiție la selectarea Procurorului General, specificată în lege, că numele acestuia să înceapă cu „L” și să se termine cu „nenco”. Dar Stamate a pierdut această dezbatere și și-a anunțat demisia. E de mirare că cineva din PAS încă mai are principii.”, a scris Platon pe canalul său de Telegram.

Liderul PAS, care e și președinte al Parlamentului, Igor Grosu a amânat „pentru săptămâna viitoare” detaliile și explicații pe marginea demisiei răsunătoare, anunțată de Olesea Stamate din funcția de președintă a Comisiei Juridice. În timp ce unele surse leagă plecarea acesteia din funcție de comentariul legat de premiul bănesc pe care Maia Sandu nu ar avea dreptul să-l primească, alte zvonuri susțin că deputata nu este de acord cu noile modificări la Legea Procuraturii.

În seara lui 19 ianuarie 2024, cu un lung mesaj pe Facebook, deputata PAS, Olesea Stamate și-a anunțat plecarea din funcția de președintă a Comisiei Juridice, fără să spună exact care ar fi motivele acestei decizii. „Tot începutul are și un sfârșit (...). Am luat decizia de a renunța la funcția de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, începând cu data de 1 februarie. Intenționez să mă concentrez mai mult pe creația legislativă, renunțând la procesele organizaționale. Totodată, este și o ocazie să dedic mai mult timp copiilor și familiei”, a scris Stamate.

La ședința din 30 mai a CSP, membrul Consiliului Superior al Procuraturii Eduard Varzar a declarat că în timp ce unii candidați au fost excluși pe un anumit criteriu, alții au trecut în următoarea etapă având aceleași lacune. Potrivit lui Varzar, câștigătoarea concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, nu ar fi întrunit condițiile necesare de participare. „Ca și în cazul doamnei Drăgălin, avem mai mulți participanți cu copii ale documentelor de studii neidentificate”, a declarat acesta, la ședița de atunci. În discursul său, însă, a intervenit ministrul Sergiu Litvinenco, sugerându-i raportorului să finalizeze mai curând prezentarea, „din lipsă de timp”. Președinta CSP Angela Motuzoc, Eduard Varzar, Inga Furtună au anunțat că vor prezenta opiniile separate odată cu publicarea deciziei.

În noiembrie 2022, în spațiul public au apărut discuții ce ar fi fost din telefonul ministrului de atunci al Justiției. Unul dintre chat-uri era denumit CSP, iar conversațiile au revoltat în special comunitatea juridică, întrucât acestea ar fi indicat un concurs aranjat la șefia Procuraturii Anticorupție, astfel încât să învingă Veronica Dragalin.

„Pe scurt planul. Stabilim comisia, Andrei președinte. Oferim lui Bordeianu 2-3, lui Dragalin 9-10. Până la interviul cu Echimovschi facem pauză, în pauză Andrei se uită cât i-au oferit cei patru lui Dragalin (se duce la WC). Între timp, trebuie să avem toate simulările. (...) Eu mă voi juca cu cifrele toată noaptea, astfel încât să avem toate simulările pe masă”, ar fi scris Sergiu Litvinenco, în chatul denumit CSP.

Ulterior, Sergiu Litvinenco a respins veridicitatea mesajelor turnate pe un site numit Moldova-leaks și le califică drept „false”.

Două zile mai târziu, însă, Litvinenco a recunoscut că unele mesaje sunt adevărate, doar că publicate în mod trunchiat și „desenat”.

Cel puțin două persoane, care și-au regăsit mesajele în lista scurgerilor, printre ei și fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, au confirmat discuțiile cu Litvinenco și s-au arătat nedumeriți de ce oficialul le-a calificat drept „mesaje false”.