„Satul unui singur locuitor
El este Anatolie Petrov, născut în anul 1963, este singurul locuitor rămas în satul Tricolici, situat la 50 km de Chișinău, 17 km de Căușeni, la 2 km de traseul național!
Despre drama satului moldovenesc și despre problema depopulării am tot vorbit. M-am adresat președintei Maia Sandu, inclusiv prin adresare publică, cu solicitarea să declare rezolvarea problemei depopulării ca prioritate națională absolută. Și să înțeleagă că, fără o discuție serioasă și fără acțiuni serioase care să stopeze migrația amețitoare a moldovenilor, nimic nu are sens.
Moldova, fără oameni, nu poate fi nici europeană, nici altfel, pur și simplu nu poate fi! Din păcate, nu doar că nu a dat curs solicitării, dar, pe parcursul a peste 5 ani de mandat, această catastrofă națională nu a fost discutată niciodată la modul serios. Nici la Președinție, nici în Parlament, nici la Guvern!
Situația actuală poate să se agraveze și mai tare dacă se va insista pe reforma administrației publice locale în maniera propusă de PAS. Soarta acestui sat, care nu este singurul în această stare, o vor avea toate satele mici și nu doar, din Moldova.
Mă adresez Președintei Maia Sandu și Guvernării PAS cu rugămintea ca, în cel de-al doisprezecelea ceas, să conștientizeze că nu este vorba de interese personale sau electorale ale unui partid. Este despre supraviețuirea Republicii Moldova, iar asta obligă la maturitate și responsabilitate. Ridicați-vă la nivelul gândirii unor oameni de stat. Începeți consultări serioase și reale cu autoritățile locale, cu toți cei care pot contribui la elaborarea unei reforme care să ducă la o administrație locală autonomă, funcțională, care să poată menține în viață temelia Moldovei – satul. Duceți acest dialog la nivelul cuvenit, la cel de Președinte sau de Prim-ministru, dar nu la nivelul unui funcționar de la Guvern.
Uitați-vă atent la Anatolie Petrov și la cum arată satul Tricolici. Uitați-vă atent și nu uitați: istoria nu reține funcțiile, declarațiile sau intențiile. Istoria reține în ce stare lăsați țara după voi. Moștenirea”, a scris Vlad Filat.
Guvernul Republicii Moldova propune o reformă amplă a administrației publice locale, care urmărește consolidarea primăriilor și reorganizarea raioanelor, pentru a oferi servicii mai eficiente și a reduce birocrația. Conceptul a fost făcut public, după luni de discuții și consultări.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a acuzata guvernarea că reforma administrației publice locale ar fi „strict politică” și nu ar avea nicio legătură cu „bunăstarea cetățenilor sau cu eficiența financiară”.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, s-a arătat iritat la întrebarea despre oamenii care vor rămâne fără locuri de muncă după lichidarea mai multor primării din satele mici. „Noi avem o primărie pentru a oferi cuiva un loc de muncă sau avem o primărie care trebuie să dezvolte?!”, a declarat acesta.
Totodată, Alexei Buzu a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat acesta.
La data de 10 februarie 2025, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a anunțat inițierea consultărilor publice regionale privind noua strategie de reformă a administrației publice pentru 2023-2030, fapt ce a stârnit critici în rândul persoanelor publice. În context, președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a venit cu un comentariu pe rețele. „Modelul propus de Guvern pentru dezbateri este destul de curios, probabil, ca să alimenteze scântei la dezbaterile anunțate”, a scris Munteanu.
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanele. Astfel, se va aduce la lichidarea autorităților publice locale”, a menționat deputatul Vasile Bolea, în cadrul unui briefing de presă.
La data de 19 decembrie 2025, PSRM a anunțat că, în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare.
Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”.
La data de 16 august 2022, președinta Maia Sandu declară că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale.
În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la reforma administrativă, anunțată de Maia Sandu. „Am pregătit reforma teritorial-administrativă în anul 2020, asistați de experții germani. Toată lumea rațională înțelege necesitatea acestei reforme și e conștientă de caracterul rudimentar al raioanelor, toții partenerii externi au încurajat autoritățile să efectueze această reformă. Maia Sandu nu mai vrea reforme. Gruparea sa analfabetă și coruptă este preocupată acum de altceva - de distrugerea totală a economiei acestei țări și a administrației de toate nivelurile”, a scris Chicu.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!