În parte infractori periculoși sau oligarhi conectați la interesele Kremlinului și puși pe lista sancțiunilor de către țări din Occident, acești ruși ar fi fost dați recent în consemn la Poliția de Frontieră. Conform informațiilor G4Media.ro, cei mai mulți dintre cei luați în vizor de autoritățile române au folosit certificate de cetățenie false, presupus eliberate de consulate ale României peste hotare, pe baza cărora au primit, apoi, din partea autorităților din România buletine și pașapoarte care le-au permis să călătorească liber în statele Uniunii Europene.

Există, însă, și aproape 20 de cazuri în care cetățeni ruși ar fi primit din partea autorităților noastre buletine și pașapoarte românești prezentând în cadrul procedurii de redobândire a cetățeniei române identitatea unor soldați ucraineni care au murit pe câmpul de luptă după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, mai susține sursa G4Media.ro. Este cazul unui traficant de droguri dat în urmărire generală de justiția rusească și care a fugit în Spania.

Sursa G4Media.ro a mai dezvăluit că acest fenomen este rezultatul acțiunilor unor rețele transfrontaliere care, pe lângă mita oferită unor funcționari publici, au profitat de vulnerabilități în legislație și de lipsa unei centralizări de informații-cheie legate de eliberarea de documente de către autorități.

Cele două metode de fraudare

Ucraineanul Roman Volosciuk, născut pe 4 noiembrie 1994, a murit, în martie 2024, pe câmpul de luptă, apărându-și țara în fața agresiunii Rusiei. Cruntă ironie a sorții, în acest moment, identitatea sa este folosită de un rus – Rolan Asanov, născut pe 2 iunie 1986, un traficant de droguri dat în urmărire generală în Rusia și fugit în Spania de unde, prin intermediul unei rețele transfrontaliere și a circa 15.000 de euro, parte mită pentru funcționarii unui Serviciu de Evidență a Populației din nordul României, a obținut un buletin românesc cu numele Roman Volosciuk, situație care îi permite să își ascundă identitatea și să călătorească liber în țările din Uniunea Europeană.

Conform informațiilor G4Media.ro, la fel ca Rolan Asanov, alți circa 20 de ruși au apelat la această metodă prin care și-au asumat identitatea unor soldați din Ucraina decedați în război. Aceștia au pretins că au avut strămoși români și au cerut cetățenie în cadrul procedurii de redobândire a acesteia.

O altă categorie de ruși – circa 280 – care au în acest moment buletine și pașapoarte românești, ar fi apelat la altă metodă infracțională: au prezentat la Servicii/Direcții de Evidență a Populației certificate de cetățenie română false, prezumtiv eliberate de consulate ale României în străinătate, cum ar fi Rusia și Turcia. Aceeași sursă mai afirmă că toți acești ruși nu au călcat vreodată în România și nu știu limba română.

Sursa G4Media.ro susține că ei au profitat de faptul că țara noastră nu are o bază de date cu lista certificatelor eliberate de aceste consulate, iar funcționarii de la aceste servicii nu le pot verifica existența într-un sistem oficial.

Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu au răspuns până acum la o solicitare de informații din 6 noiembrie pe acest subiect, în timp ce Direcția Generală Pașapoarte a comunicat că „în cazul în care la depunerea cererilor de eliberare a pașaportului se prezintă și certificate de cetățenie, specialiștii structurilor de pașapoarte efectuează verificări extinse asupra acestora, iar în situația în care identifică certificate neconforme, sesizează instituțiile competente”.

Cetățeni ruși care ar fi primit fraudulos cărți de identitate românești între 2022 și 2024

• Alexander Sergheev, născut 26 mai 1966, absolvent al Institutului de Aviație din Kazan în 1989, ulterior ofițer în cadrul Forțelor Aeriene ale URSS și inginer la Concernul Vostok.
• Viktor Șkipin, născut 26 ianuarie 1975, fost director de marketing la SberBank, cea mai mare bancă din Rusia. Conform contului de Linkedin predă la Skolkovo School of Management din Moscova, instituție înființată, printre alții, de oamenii de afaceri Alexander Abramov, Roman Abramovici și Ruben Vardanian, apropiați de Vladimir Putin și/sau aflați pe lista sancțiunilor internaționale.
• Artem Șuntikov, născut 15 noiembrie 1983, fost director la Nefteprombank, urmărit penal pentru infracțiuni financiare, conform contului de Linkedin s-a stabilit în Muntenegru.
• Viacheslav Solomin născut 4 mai 1975, persoană care a avut funcții de conducere în companii din domeniul mineritului și energiei electrice precum Sibur Holding, Inter RAO UES, EuroSibEnergo, Rusal, Yes Enrgo Limited.
• Oksana Podieiablonskaia, născută 5 aprilie 1984.

De precizat că, în ultimele luni, instituții din Sectorul 6 au deschis zeci de procese în care au cerut anularea unor acte de naștere/căsătorie pe numele unor cetățeni ruși care ar fi obținut fraudulos aceste documente.

Sentința dintr-un astfel de proces, luat în vizor fiind Alexandr Strelnikov dosarul fiind decis pe fond pe data de 7 noiembrie 2025, arată modus operandi al fraudei, metoda fiind cea a prezentării unui certificat de cetățenie fals.

Conform judecătorilor, urmare a verificărilor efectuate de către Serviciul de Stare Civilă Sector 6, s-a constatat faptul că rusul Alexandr Strelnikov nu a depus niciodată cerere pentru dobândire a cetățeniei române, nici cereri pentru depunerea jurământului de credință, solicitări cu caracter obligatoriu pentru acordarea statului de cetățean al României, dar, cu toate acestea, a prezentat la Serviciu un certificat de cetățenie română emis în 2016, în Rusia, pe baza acestuia fiindu-i eliberat, în 2024, act de naștere românesc.

Completul de judecată a decis anularea acestui act. Alexandr Strelnikov nu a depus întâmpinare în timpul judecății.

Suspiciuni a mai ridicat pentru anchetatori cazul rusului Iuri Istomin care împarte în București aceeași adresă cu Constantin Țuțu.

Tarife între 15.000 și 40.000 de euro

Mare parte din acești circa 300 de ruși, susține sursa G4Media.ro, sunt oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin sau infractori care au intenția de a-și ascunde identitatea și/sau de a călători fără viză în Uniunea Europeană, scăpând de sancțiunile dictate pe numele lor după agresiunea Rusiei în Ucraina și/sau de mandatele de urmărire generală.

Prețul plătit de aceștia pentru aceste documente variază, în general, între 15.000 și 40.000 de euro, din care o parte au ajuns la funcționari din cadrul câtorva Servicii de Evidență a Populației și Stare Civilă din nordul țării.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News