În urma analizei situației de după îndepărtarea profesorilor turci s-ar fi constatat că măsurile ar fi fost dispuse de fostul Birou pentru Migrație și Azil în urma unor cooperări, investigații comune și schimburi de informații cu Serviciul de Informații și Securitate.
Potrivit unor surse, evaluările ar fi fost realizate pe parcursul mai multor ani, inclusiv prin colaborarea cu parteneri externi din regiunea Europei de Sud-Est, din CSI și din Statele Unite, iar informațiile acumulate despre presupusele legături și afilieri ale persoanelor declarate indezirabile cu gruparea FETÖ, condusă în acea perioadă de Fethullah Gülen, acuzat de organizarea unei tentative de puci în Turcia în 2016, ar fi stat la baza deciziei fostului Birou pentru Migrație și Azil, reorganizat și redenumit în 2023 în Inspectoratul General pentru Migrație (IGM).
Un aspect important, examinat inclusiv la audierile parlamentare, ar fi fost că profesorii turci declarați indezirabili în urma deciziei IGM ar fi ales Turcia ca destinație pentru clarificarea situației lor în fața autorităților turce, care îi considerau oficial membri ai FETÖ și persoane implicate în tentativa de lovitură de stat.
Notele informative ale discuțiilor la nivel legislativ despre acest caz, la care fac referire sursele, ar arăta că, în urmă cu aproximativ opt ani, în septembrie 2018, instituțiile statului ar fi reacționat în conformitate cu legislația în vigoare la acea etapă. Prevederile legii din 2010 privind regimul străinilor oferă IGM o serie de competențe pentru declararea persoanelor indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, precum și dreptul de a emite decizia, de a comunica sau de a restricționa motivele acesteia din considerente de securitate națională și dreptul persoanei de a contesta decizia în instanță.
Conform procedurilor, SIS poate recomanda persoanele care pot fi declarate indezirabile, iar IGM emite decizia și asigură escortarea în siguranță a persoanelor considerate a prezenta risc.
Totodată, în condițiile în care structura și operațiunile organizației FETÖ, potrivit unor evaluări interne și externe, ar fi generat influență ideologică, vulnerabilități instituționale și riscuri de securitate națională, acțiunile IGM, pe atunci Biroul de Migrație și Azil, ale SIS și ale Poliției de Frontieră ar fi fost fundamentate pe baza cadrului legal existent, inclusiv pe Legea privind regimul străinilor și pe legislația pentru combaterea terorismului.
Citește continuarea AICI.
La aproape opt ani de la îndepărtarea lor din Republica Moldova, perioadă în care mulți au rostit întrebarea „Ce mai fac profesorii turci?”, situația celor expulzați în septembrie 2018 rămâne diferită de la caz la caz. După transferul lor în Turcia, aceștia au fost anchetați și judecați pentru presupuse legături cu mișcarea lui Fethullah Gülen, pe care autoritățile turce o consideră responsabilă pentru tentativa de lovitură de stat din 2016. Instanțele turce au pronunțat condamnări la pedepse cuprinse, potrivit relatărilor din presă și rapoartelor organizațiilor pentru drepturile omului, între aproximativ 7 și 12 ani de închisoare.
În timp, situația unora dintre profesori s-a schimbat. Unii au fost eliberați după executarea unei părți din pedeapsă sau în urma procedurilor de apel, însă majoritatea continuă să se afle în Turcia. După hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 2019, prin care Republica Moldova a fost condamnată pentru expulzarea lor, autoritățile moldovene au anulat deciziile de declarare ca persoane indezirabile, ceea ce le-a redat dreptul de a intra în țară.
În acest context, cel puțin unul dintre profesorii expulzați a revenit ulterior în Republica Moldova, în timp ce ceilalți rămân în Turcia sau se află încă în proceduri judiciare. Cazul continuă să fie monitorizat la nivelul Consiliului Europei, în contextul executării hotărârii CEDO.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!