Justiție în cauzele de corupție se face într-un termen mediu de 3,5 ani – cea mai rapidă cauză fiind judecată în 138 de zile, iar cel mai lung proces judiciar într-o cauză de corupție a durat 4610 zile (12,6 ani). Deși durata medie poate fi considerată acceptabilă, există preocupări serioase în cazul în care faptele de corupție săvârșite sunt sancționate prea târziu, iar făptuitorii nu mai ajung să-și ispășească pedepsele din cauza expirării termenului de prescripție sau din alte motive, inclusiv naturale (decesul persoanei).

Chiar dacă pedeapsa cu închisoarea este cea mai frecventă sancțiune aplicată de judecători, opt din zece persoane condamnate nu petrec nicio zi în penitenciar. Doar 18% din condamnați petrec, în medie, 2,3 ani în pușcărie după ce au comis acte de corupție. În același timp, două din zece persoane găsite vinovate iau doar amenzi.

Printre cei mai vizați în cauzele de corupție se numără polițiștii, persoanele fizice, aleșii locali, avocații, contabilii și inspectorii vamali. Autorii remarcă faptul că ar putea fi și alte categorii de persoane care comit fapte de corupție, însă care nu ajung să fie examinate în instanțele de judecată, fiind încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției

„Cu siguranță putem vorbi și despre cazuri de corupție care nu sunt descoperite, dar și despre dosare care nu ajung pe masa judecătorilor pentru că subiecții infracțiunilor, de obicei, cei reținuți în flagrant delict, își recunosc vina în schimbul unei pedepse mai blânde”, a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul CRJM, liderul echipei de cercetare.

Studiul elaborat de CRJM vine și cu o serie de recomandări, cea mai importantă fiind, potrivit Centrului, alocarea resurselor suficiente pentru lupta cu corupția mare.

---