„Foarte mulți actuali deputați, pe când s-a furat miliardul, se temeau să pronunțe familia Plahotniuc. Sunt 2 tipuri de dosare la comandă, cu tentă politică și cu tentă economică. Morari se ocupa cu dosarele penale pe cei care sunt vizați în acțiuni politice, Chitoroagă pornea cauze penale pe agenții economici care nu erau loiali regimului lui Plahotniuc. Am prezentat încă acum 2 ani către precedenta conducere a PG o listă bazată pe o rezoluție APCE. Deputații Parlamentului European au constatat că în RM există dosare comanditare, cu tentă politică, ei primii au prezentat-o PG. Atunci a fost creată o comisie, din 6 procurori, dintre care 3 trebuaiu să răspundă penal tot pentru acele dosare care sunt în lista respectivă. În timp de 2 ani niciun dosar penal nu a trecut prin această comisie, Pavel Federciuc, Victor Jantuan, niciun dosar nu a fost cerut de această comisie, nu a trecut prin ea, deși am stabilit că în această comisie vor participa și procurorii pe caz și avocații care au participat pe aceste dosare. Eu critic precedenta conducere, dar totodată, au făcut ceva, au pornit carul, nu avem persoane arestate, dar asta era obligațiunea lor, a procurorilor, judecătorilor, să respecte legea. Au făcut cât au putut, au eliberat oamenii din penitenciare, da, unele dosare au fost clasate, dar asta e doar o mică parte. Nici 10% din aceste dosare nu au fost rezolvate”, a declarat Eduard Rudenco.

Acesta se arată nemulțumit de faptul că actuala guvernare nu a preluat exemplul altor state, pentru a clasa dosarele cu tentă politică, intentatea pe vremea regimului Plahotniuc. „În RM vorbim despre schimbări globale, fundamentale, radicale, despre reforma justiției, de curățarea instituțiilor cap-coadă, dar nu putem face un lucru minor. Sunt 50-56, lasă să fie 100 de dosare care sunt constatate cu tentă comanditară, cu încălcări ale legii, în primul rând flagrant a fost încălcat dreptul la apărare, de legile organice nici nu mai vorbesc. Nu suntem primul stat care a scăpat de un regim criminal, vecinii noștri ucraineni, după ce a fost dat jos regimul Ianucovici, tot au avut dosare cu tentă politică. Parlamentarii vecinilor au mers pe o altă cale, prin Parlament au rezolat problema, printr-o simplă decizie, prin care s-au expus, iar dosarele au fost clasate. Noi nu am mers nici pe calea vecinilor din Ucraina, nici pe calea Georgiei, noi avem calea noastră, vorbim despre reforme, nu facem nimic cu dosarele care au avut tentă politică, oamenii până acum umblă prin instanțe de judecată, care la fel nu au fost curățate, vorbim despre lucruri ipotetice. În privința acestor dosare nu trebuie ca guvernarea noastră sau ministrul Justiției sau parlamentarii sau Guvernul să plece undeva la Sankt Petersburg să discute cu Gazprom sau cu FMI atunci cânc cer bani, acolo sunt momente care nu depind numai de noi, trebuie să negociem cu cineva, după care să luăm decizii. Aici depinde totul de noi, absolut totul, nu trebuie să cerem la nimeni, rezolvarea dosarelor cu tentă comanditară este în mâinile noastre, aveți toată puterea”, a subliniat avocatul.

Acesta a adus drept exemplu cazul grupului Petrenco: „Acești oameni au umblat prin instanțele de judecată până nu s-a expus instanța europeană. Toți au recunoscut că acest dosar are tentă comanditară încă acum 2 ani, atât Procuratura, cât și politicienii, dar nimeni nu au făcut nimic. Recunoaștem că s-a făcut o crimă, o fărădelege și nu facem nimic, îi lăsăm să umble prin judecată. Înțeleg că o bună parte dintre deputați nu știu ce înseamnă asta, să umbli prin judecăți, să stai în fața judecătorului, procurorilor, să nu poți merge la muncă, să nu poți pleca peste hotare, tu ești sub acuzație. Dacă voi nu cunoașteți, vă spun eu că este foarte dificil, da, ei nu sunt în închisoare, dar asta nu e o victorie a dsv, cu părere de rău, asta tot ei au luptat ca să fiți voi în Parlament”.

„Foarte mulți încă se tem să vorbească, pentru că vin în instanța de judecată și văd aceeași oameni care i-au arestat și condamnat, cum din Procuratura Generală iese tot acela care i-a reținut, aceștia mai sunt pe locuri, Plahotniuc nu este, dar ei au mai rămas și se fac mari luptători cu corupția, atunci ne arestau pe noi, acum arestează pe alții”, a mai adăugat Eduard Rudenco.

În februarie 2020, Procuratura Generală a prezentat lista a 38 de dosare penale, care ar fi fost instrumentate pe motive politice și care urmau a fi evaluate de un Grup de control și monitorizare, creat la indicația lui Alexandr Stoianoglo.

Grupul de control și monitorizare, format din 6 procurori, urma să evalueze și să prezinte rapoarte pe marginea fiecărei cauze penale, incluse în listă, aflate atât la faza de urmărire penală, cât și în cea judiciară sau, după caz, de executare. Ulterior, informațiile urmau a fi dezbătute și analizate de conducerea Procuraturii, împreună cu procurorii de caz, iar în cazul în care ar fi stabilite abateri grave de la lege la intentarea și instrumentarea acestor cauze penale - să fie luate măsurile prevăzute de legislație.

Totodată, procurorul general a decis să antreneze avocații persoanelor care pretindeau că sunt persecutate politic în evaluarea celor 38 de dosare, prezumat instrumentate pe motive politice. Alexandr Stoianoglo a solicitat avocaților să-i prezinte o informație sintetizată, cu expunerea tuturor argumentelor și probelor care ar confirma pretinsa urmărire politică și pretinsele încălcări de lege, admise de organul de urmărire penală, procurori, judecători și alte aspecte relevante privind administrarea, analiza și aprecierea probelor pe caz și care ar putea răsturna poziția, și concluziile procurorului, expuse în rechizitoriu.

În octombrie 2020, la 8 luni de la inițierea procedurii de examinare a dosarelor pretins politice, Procuratura Generală anunța că, din cele 38 de dosare plasate inițial în listă, 19 au fost examinate de grupul special de procurori. În 17 dintre acestea s-a demonstrat caracterul politic al cauzei, fiind trimise la revizuire sau chiar clasate, din lipsa faptelor infracțiunii și anume:

Dosare aflate la faza de urmărire penală:

• Clasarea dosarelor penale în privința Ludmilei Kozlovska, Valentin Eșanu, Nina Cereteu, Andrian Borș și David Davitean (pe capătul de acuzare vizând tentativa de omor al lui Gherman Gorbunțov);

• Revocarea măsurii preventive (arestul preventiv) și clasarea dosarului de căutare în privința Anei Ursachi;

Dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată:

• A fost emisă sentință de încetare a procesului penal în privința lui Valentin Eșanu (evaziune fiscală și spălare de bani);

• Urmare a renunțării procurorului la învinuire, au fost emise sentințe/decizii de achitare în privința lui Iurie Bolboceanu, Sergiu Cebotari, Alexeev Alexei, Valeriu Cucu și Valentin Eșanu (samavolnicie și tulburare de posesie);

• Renunțarea la învinuire, cu solicitarea de achitare a lui Igor Borș.

Dosare aflate la faza de executare a pedepsei:

• Procuratura a deschis procedura de revizuire a procesului penal în privința Olgăi Punga și a inițiat procedura de suspendare a executării pedepsei;

• Procuratura a intervenit în favoarea condamnatului Safarmatov Arslan cu recurs în anulare, solicitând suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea în privința acestuia (combatant, cu grad de invaliditate), însă prin decizia Curții Supreme de Justiție, recursul a fost respins. 

De asemenea, s-a renunțat integral la învinuirile aduse anterior Domnicăi Manole și lui Dorin Munteanu, iar Gheorghe Balan și Victor Muntean au fost excluși din listă, numele lor nefigurând în vreo investigație aflată în gestiunea Procuraturii.

Concomitent, în dosarele în privința lui Sergiu Cosovan și Oleg Gonța nu s-a confirmat caracterul politic, în opinia procurorilor, în acțiunile acestora există componențe de infracțiune.

De asemenea, la 14 septembrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a emis o hotărâre în cauza Petrenco și alții 6 contra Republicii Moldova, prin care a recunoscut violarea mai multor articole din Convenție de către Republica Moldova. Astfel, Guvernul Republicii Moldova va trebui să achite reclamanților suma totală de 63750 euro, în calitate de prejudicii morale, pentru violările comise și suma de 4000 de euro, în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare și asistență juridică în fața CtEDO.

Tot la 14 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că renunță oficial la învinuire în dosarul „Grupului Petrenco” și aduce scuze oficiale figuranților. Aceștia au fost reținuți în baza unor acuzații de tulburări în masă, ca urmare a unei demonstrații pe care au organizat-o în fața sediului Procuraturii Generale, în septembrie 2015. Toți au fost deținuți timp de patru luni și jumătate în penitenciarul nr. 13 și, aproximativ pentru aceeași perioadă de timp, s-au aflat în arest la domiciliu. Dosarul Petrenco a ajuns la CtEDO în 2019. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat timp Guvernului RM să rezolve cazul pe cale amiabilă.

Grupul Petrenco a venit cu propunerea ca cele 67750 euro, stabilite de Înalta Curte drept prejudicii, să le fie achitate de judecătorii și procurorii vinovați de întemnițarea celor 7 disidenți politici, reținuți în urma protestelor la Procuratura Generală.

Un alt caz de rezonanță este cel al activistului civic Gheorghe Petic. La 30 noiembrie 2021, fostul angajat al MAI a fost achitat în dosarul în care a fost învinuit de viol. Decizia a fost pronunțată de magistrații Judecătoriei Orhei. Anunțul a fost făcut de Petic care a menționat că pentru prima dată a strâns mâna unui judecător, dar și că va cere prejudiciu, în special moral.

După reținerea celor care i-ar fi fabricat dosarul, Gheorghe Petic a făcut mai multe dezvăluiri din ancheta pe care a desfășurat-o personal, în paralel cu urmărirea penală inițiată de Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.Gheorghe Petic este fost angajat al Poliției de Frontieră, care anterior făcuse dezvăluiri despre scheme de contrabandă cu țigări în care ar fi implicați responsabili din Poliția de Frontieră din Republica Moldova și România.

Acesta a fost reținut la 12 octombrie 2018, pe numele lui fiind pornită o cauză penală pentru viol. Atunci, el declara că este vorba despre un „scenariu făcut la comanda ministrului Jizdan”.

La 16 ianuarie 2019, avocații lui Gheorghe Petic, Angela Istrati și Andrian Cojocaru, au declarat că investigarea cauzei penale a acestuia se desfășoară cu numeroase încălcări și că starea de sănătate luieste foarte gravă, iar instanța de judecată refuză să-i ofere ajutorul necesar.

În martie 2019, Gheorghe Petic a fost condamnat în prima instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, în dosarul de viol. Totodată, i-a fost aplicată și o amendă de 30 de mii de lei.

Petic ar fi fost snopit în bătaie, în aprilie 2019, de către angajații Penitenciarului nr.13. Despre aceasta anunța susținătoarea lui, Irina Arhire, care mai spunea că i-ar fi fost interzis să primească colete și să efectueze apeluri telefonice timp de trei luni.

La mijlocul lunii iulie 2019, după nouă luni de la reținere, Gheorghe Petic a fost eliberat din arest, iar cauza, remisă la rejudecare de instanța în fond.

---