”Noi am arătat că votul a avut loc într-un context al unui anestec şi al unei intimidări fără precedent ale Rusiei (...) cu scopul de a destabiliza procesul democratic în Republica Moldova”, a declarat într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, un purtător de cuvânt al CE, Peter Stano.
Tabăra ”nu” a dominat mult timp cursa, însă numărarea buletinelor din dispora a inversat tendinţa, iar Rusia evocă rezultate ”greu de explicat”.
Referendumul privind înscrierea în Constituţie a obiectivului aderării Republicii Moldova la Uniunea Euopeană (UE) a condus la rezultate exrem de strânse, potrivit unor rezultate aproapen definitive publicate luni de către Comisia Electorală.
După o lungă cursă în frunte a taberei ”nu”, tabăra ”da” a preluat conducerea - cu 50,28% din voturile exprimate - cu doar câteva mii de voturi, exprimate în diaspora, după numărarea a 99% dintre buletine.
În prima sa reacţie oficială, şefa statului, Maia Sandu, a denunţat ”un atac fără precedent împotriva democraţiei” şi a anunţat că nu va ”ceda”.
”Grupuri criminale, acţionând împreună cu cu forţe ostile străine faţă de interesele noastre naţionale ne-au atacat ţara cu lovituri de zeci de milioane de euro şi propagandă”, cu scopul de a ”ne prinde ţara în capcana incertitudinii şi instabilităţii”, a dennţat ea în faţa presei, pe un ton grav.
Candidata la preşedinţie Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, a obţinut primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale - cu 38% dintre voturile exprimate.
Ea urmează să-l înfrunte la 3 noiembrie pe Aleksandr Stoianoglo, un fost procuror, în vârstă de 57 de ani, un fost procuror susţinut de către socialiştii proruşi, care a obţinut un scor peste aşteptări de 29% dintre voturile exprimate.
Alegerile din Republica Moldova nu au fost libere, iar rezultatele au arătat o creştere ”greu de explicat” a voturilor în favoarea preşedintei în exerciţiu Maia Sandu şi UE, a apreciat luni un purtător de cugânt al Kremlinului, Dmitro Peskov.
Maia Sandu, care a întors spatele Moscovei după invazia Ucrainei vecine şi a obţinut statutul de stat candidat la aderarea la UE, a convocat acest referendum cu scopul de a-şi valida strategia şi a stabili astfel ”destinul” acestei foste republici sovietice cu 2,6 milioane de locuitori.
Însă pariul său pare că a eşuat.
Chiar dacă tabăra ”da” a obţinut, până la urmă, o victorie ”la mustaţă”, acest rezultate - care nu pune în discuţie negocierile cu Cei 27, ”slăbeşte imaginea proeuropeană a populaţiei şi leadershipul Maiei Sandu”, comentează la AFP politologul francez Florent Parmentier, un specialist în această regiune.
Prima femeie care a ocupat în 2020 cea mai înaltă funcţie în stat, o fostă economistă de la banca Mondială (BM) cu o reputaţie de incoruptibilă, a devebit în patru ani o personalitate europeană de prim-plan.
Într-un mediu geopolitic complicat - cu Ucraina în război şi Georgia acuzată de derivă autoritaristă prorusă -, Republica Moldova dădea speranţe la Bruxelles, subliniază acest expert.
Însă, după acest revers, o victorie a Maiei Sandu în turul doi este departe de a fi sigură.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!