„Să le luăm pe rând:

Întâlnirea cu Secretarul Comisiei de la Veneția, Pierre Garrone, în care am ridicat dubii serioase cu privire la respectarea Opiniilor Comisiei de la Veneția de către autoritățile moldovenești (legislativ, executiv și Comisia pre-vetting), în special așa-numitul „pre-vetting”, în special cu privire la respectarea Opiniei CDL-AD(2023)005 din 14 martie 2023, referitoare la proiectul de lege cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

Vedeți și voi ce spunea Comisia atunci și ce s-a făcut:

„Comisia de la Veneția și DGI au făcut următoarele recomandări cu privire la evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor (prevetting și vetting):

• proiectul de lege ar trebui să asigure faptul că opoziția parlamentară obține alegerea reprezentantului său ca membru al Comisiei de evaluare;

• candidații cu experiență de judecători și/sau procurori ar trebui să fie eligibili;

• votul în completele Comisiei ar trebui să necesite o „majoritate specială” (sprijin din partea membrilor „naționali” și „internaționali”);

• motivele de fond pentru evaluare (actualul articol 12 din proiect) ar trebui să fie examinate în detaliu pentru a se asigura că:

- constatările comisiei nu pot contrazice hotărârile definitive (cu excepția unor situații strict definite, de exemplu atunci când procedura trebuie redeschisă în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului);

- Comisiile de evaluare nu pot examina presupusele infracțiuni care în mod normal ar fi prescrise;

- Comisiile de evaluare nu pot aplica nicio normă care nu exista la momentul săvârșirii infracțiunilor;

- criteriul „dubiilor serioase” trebuie aplicat numai în activitatea Comisiilor de evaluare, în timp ce CSM/CSP trebuie să se ghideze după un standard mai ridicat de probă;

- judecătorii și procurorii vizați ar trebui să aibă o șansă reală de a infirma prezumțiile legate de averea nejustificată și trebuie să poată invoca „probe inaccesibile” sau să-și apere proprietatea de bună-credință în asemenea cazuri;

- pragurile stabilite de proiectul de lege privind criteriile de avere nejustificată, donații nedeclarate sau restanțele la plata impozitelor ar trebui să fie revizuite cu atenție în lumina contextului specific al Republicii Moldova;

• proiectul de lege trebuie să definească categoriile de informații care nu pot fi solicitate de către Comisiile de evaluare sau care pot fi solicitate numai în anumite cazuri și numai în cadrul unei anumite proceduri (prevăzând un control judiciar în caz de litigiu);

• raportul întocmit de Comisiile de evaluare nu trebuie făcut public, până când CSM/CSP va adopta o decizie pozitivă sau până când instanța o va confirma în recurs; judecătorii și procurorii în cauză ar trebui să poată solicita audierea în ședință închisă și asemenea cereri ar trebui, de regulă, să fie admise;

• Curtea Supremă de Justiție ar trebui să poată lua o decizie finală într-un caz privind eliberarea din funcție a unui judecător sau a unui procuror și nu doar să retrimită cauza către CSM/CSP sau Comisiile de evaluare;

• o interdicție îndelungată de la exercitarea majorității profesiilor juridice drept consecință suplimentară a eliberării din funcție ca urmare a raportului negativ este disproporționată și ar trebui reconsiderată.

În concluzie, Comisia de la Veneția și DGI au observat că, deși multe dintre recomandările sale anterioare au fost implementate în actualul proiect de lege, în special în ceea ce privește cadrul procedural al procesului de evaluare, mai multe aspecte importante, în special legate de motivele de fond ale evaluării, trebuie să fie soluționate de către autorii proiectului de lege înainte de a merge mai departe.”

De asemenea, am atras atenția Comisiei de la Veneția asupra dubiilor ce planează asupra componenței comisiei pre-vetting și asupra obiectivității evaluării.

Desigur am abordat și subiectul adoptării netransparente și în lipsa unor dezbateri publice adecvate, a legii cu privire la distrugerea materialelor comisiei pre-vetting, necesitatea, justificarea și riscurile serioase care există în legătură cu acest aspect”, a punctat Victoria Sanduța.

Ieri, 2 octombrie, fosta magistrată Victoria Sanduța a efectuat o vizită la Consiliul Europei. „Microfonul și eu suntem pregătiți”, a scris ex-judecătoarea.

Victoria Sanduța, eliberată recent din funcția de judecător, prin decretul semnat de Maia Sandu, a criticat votarea, în lectură finală a Legii care stabilește ca actele din Vetting și Pre-Vetting să fie distruse, după transmiterea acestora către CSM sau, după caz, către CSP. „Ce e cu graba asta? Voi în general simțiți cum guvernarea asta parcă încearcă din răsputeri să şteargă urmele unei reforme care chipurile “a dat rezultate peste aşteptări”?!”, a scris Sanduța, într-o postare pe rețele.

‍Legea care stabilește ca actele din Vetting și Pre-Vetting să fie distruse după transmiterea acestora către CSM sau, după caz, către CSP, și care a provocat numeroase critici și discuții contradictorii în societate a fost votată pe finalul ședinței din 13 septembrie a Parlamentului, iar ieri a intrat în vigoare.

Magistrata Marina Rusu a tras un semnal de alarmă, după votarea proiectului în Parlament: „Această lege riscă să submineze orice progres real în reforma justiției, iar efectele pe termen lung ar putea fi devastatoare, nu doar pentru credibilitatea guvernării, ci și pentru protejarea drepturilor omului în Republica Moldova”.

De cealaltă parte, deputata PAS Olesea Stamate susține că „distrugerea datelor va avea loc doar după ce toată informația va fi transmisă către CSM și CSP”: „Această decizie este o fortificare a garanției pentru toți participanții la procedura de Pre-Vetting, inclusiv pentru statul Republica Moldova. Fiindcă, dacă Pre-Vetting-ul își finisează activitatea în câteva luni, ce se întâmplă cu materialele? Ei acolo au un regulament, însă noi nu știm ce prevede acesta și cum rămâne cu materialele acumulate, cum acestea sunt arhivate, cum are loc arhivarea sau distrugerea datelor, când acestea se distrug? Noi nu cunoaștem. De aceea a fost adăugată această propoziție în alineat în care se zice că: procedura de distrugere a datelor are loc doar după ce toată informația a fost transmisă către CSM și CSP”.

---