„Mică analiză a unui dezastru

Observ că, la mai bine de o săptămână de la acel moment, continui să primesc injurii, cuvinte grele și comentarii jignitoare — inclusiv la postări care nu au nicio legătură cu subiectul în sine, ci promovează exclusiv activitatea mea artistică.

Toate fac trimitere la un singur cuvânt, poate cel mai greu rostit de mine până acum, transformat într-o etichetă.

De ce simt oamenii nevoia să înjure și să mâzgălească imaginea unui om care nu le-a făcut nimic rău, personal?

Un om care nu le-a atacat identitatea, nu le-a jignit valorile și nu a atentat la nicio conștiință națională?

Întâmplarea cu acel termen buclucaș a devenit, fără voia nimănui, un adevărat experiment social.

Un amestec de psihologie colectivă, anatomie socială, nivel de empatie și „coloristică” intelectuală s-a revelat ca o paletă de culori despre care nici nu știam că există — sau, poate, pe care am preferat să nu o vedem.

A fost o radiografie a societății: cu lipsa ei de empatie, cu superficialitatea cunoașterii, cu nevoia de linșaj, dar și cu disponibilitatea de a folosi un eveniment nefericit din viața unei personalități care, o viață întreagă, a încercat să fie verticală, să urmeze reguli corecte de conștiință și conduită, să promoveze binele și calitatea oriunde a mers.

Tocmai de aceea, o greșeală — una singulară — capătă, pentru o astfel de persoană, conotații greu de dus.

Oameni care nu văd pânza întreagă, iau un episod izolat, interpretabil, și îl transformă în definiție de caracter și ideologie. Ca și cum o apariție punctuală, într-un context nefericit sau într-o asociere nedorită, ar deveni brusc esența unui om.

Repet clar și fără echivoc: nu am avut niciodată o opinie politică exprimată public, pentru că am considerat că nu aceasta este menirea mea.

Binele meu l-am făcut în neutralitate, încercând să transmit iubire, lumină și construcție, nu separare.

Și totuși, oameni — inclusiv un fost coleg de facultate, jurnalist — au uitat regula de bază a profesiei: verificarea informației din minimum trei surse. A ales să scrie un eseu care mă picta exact așa cum NU sunt. Și știa că nu sunt așa, pentru că mă cunoaște. Știu că mă cunoaște, și el știe, dar alege să nu știe. L-a șters, ulterior. Măcar atat...

Problema nu este atacul asupra mea, ca persoană.

Dacă mergem spre esență, ajungem la întrebarea adevărată: care este nevoia și scopul acestei manipulări a publicului?

De ce ai încerca să inflamezi oameni, când miza nu este, de fapt, discreditarea unei artiste interprete?

Niciun discurs nu este expus fără un mobil.

Întrebarea este: care este acela?

De aceea, într-o lume a dezinformării, vă rog — aproape vă implor — nu credeți tot ce vi se spune sau vi se arată.

Verificați. Aveți acces la informație. Puneți mâna pe telefon. Căutați. Întrebați.

Nu credeți vânătorii de clickbait.

Priviți linia definitorie a unui om:

ce a făcut o viață întreagă,

de ce a făcut,

și încotro și-a întins mereu brațele — spre îmbrățișare, nu spre excludere.

Nu credeți un titlu scandalos al unei publicații online, scris pentru a vă determina să dați click.

Aveți posibilitatea să studiați, să analizați, să vedeți cu ce se ocupă un om înainte de a-l arde pe rug pentru ceva ce nu a intenționat.

Iar dacă cineva spune că „a fost intenționat”, întrebați-vă onest:

De ce nu a mai făcut asta până acum?

De ce nu există un șir de evenimente în același sens?

De ce este un caz singular?

De ce se dezice clar de orice astfel de interpretare?

Dacă ești un susținător ardent al unei ideologii, te manifești constant:

mergi la întâlniri, susții, lupți, te expui.

De ce această femeie nu a făcut niciodată asta?

Nu te întrebi?

Sunt tristă.

Tristă pentru că lumina răzbate tot mai greu printre nori.

Nori grei.

Nori de răutate.

Nori de lipsă de eleganță.

Dacă aceasta este lumea azi, cu particularitățile ei, atunci aleg să fiu de modă veche.

Aleg să îmbrățișez acolo unde cineva dorește să arunce cu piatra.

Mulțumesc”, a scris Paua Seling, într-o postare pe rețele.

Interpreta română Paula Seling a fost criticată dur de unii internauți, jurnaliști și chiar ex-funcționari publici, după ce a folosit un cuvânt în limba rusă într-un mesaj de felicitare, în finala națională Eurovision Song Contest de la Chișinău, la care a fost invitată în calitate de juriu internațional. Alți moldoveni, însă, i-au venit în apărare, amintind inclusiv de scandalul recent cu „kenții”.

După valul de critici, Paula Seling și-a exprimat scuze publice pentru fraza pe care a folosit-o în finala Eurovision Moldova. „Da, am greșit, nu m-am gândit o secundă la conotațiile pe care le poate avea această expresie, îmi asum acest lucru. Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat cu această încercare de a fi simpatică. Intenția mea nu a fost să jignesc pe nimeni, nu cunoșteam foarte bine cuvintele folosite în jargonul stradal, pentru că învârtindu-mă în mai multe cercuri în ultima perioadă în R. Moldova, lucrând cu mulți muzicieni, am auzit acest cuvânt atunci când se mulțumea și l-am preluat”, a spus artista, într-un video pe rețele.

Și actorul Emilian Crețu a reacționat, după criticile la adresa interpretei Paula Seling, care a folosit expresia „Maladeț, Moldova”. „Noi, moldovenii, 99% vorbim cu rusisme, în special înjurăturile, toată lumea le folosește. Iată această problemă pe care o avem, nu încercăm să o rezolvăm, dar când se întâmplă la cineva, repede îi dăm cu ciocanul în cap”, a spus influencerul.

Scandalul a ajuns și la CMC. Președintele ședinței, Denis Șova, a fost luat la rost de consilierul MAN Corneliu Pântea, la ședința din 21 ianuarie, după ce i-a răspuns unui ales PSRM în limba rusă: „Deja și la Eurovision ne felicită în rusă, apoi ne întrebăm din ce cauză”. Și Chiril Moțpan a intervenit: „Este limba română, care trebuie respecată. Vorbiți în coridor în rusă”.