„Modul în care statul gestionează aceste dosare trebuie să fie ireproșabil din punct de vedere al legalității, transparenței și respectării drepturilor procesuale. Totuși, în cazul Plahotniuc, se conturează tot mai puternic impresia că viteza a devenit mai importantă decât rigoarea”, a scris Fadei Nagacevschi pe rețelele sociale.

Juristul subliniază că „maniera grăbită cu accente de spectacol afectează corectitudinea procedurii”.

„Nu trebuie uitat că, în faza anterioară, autoritățile aproape au blocat demersurile de extrădare, preferând să transforme subiectul într-un instrument de imagine. Astăzi, aceleași instituții par să fi trecut brusc la extrema cealaltă – o grabă care poate compromite însăși esența actului de justiție. De ce această schimbare de ritm? Cum se explică faptul că, deși peste 140 de procurori și ofițeri au investigat frauda bancară mai bine de un deceniu, inculpatului și apărării sale nu li se acordă un termen rezonabil pentru a studia materialele cauzei și pentru a-și formula o apărare solidă? Răspunsul, deși inconfortabil, este evident. Pentru unii actori politici, o condamnare rapidă ar însemna capital electoral facil și control asupra unei narațiuni populare: „justiția care acționează”. Pentru alții, miza este profesională – un succes răsunător într-un dosar de rezonanță poate deveni rampă de lansare. Însă astfel de calcule conjuncturale pot produce efecte contrare”, mai susține fostul ministru al Justiției.

De asemenea, Nagacevschi precizează că o eventuală condamnare obținută prin încălcarea garanțiilor procesuale riscă să aducă încă un dosar pierdut la CEDO, transformându-l pe Vlad Plahotniuc în „prigonit politic”.

„În plus, ar delegitima efortul general de reformare a justiției, ar slăbi încrederea publică și ar oferi exact celor criticați argumente pentru a se prezenta drept victime ale sistemului. Experiența altor state post-sovietice arată că graba în dosare de înaltă corupție se plătește scump – prin pierderea credibilității și prin stagnarea procesului de integrare europeană. (…) Republica Moldova are de ales între două modele: justiția grăbită, dictată de presiuni politice, și justiția riguroasă, care își câștigă autoritatea prin corectitudine și echilibru. Prima poate oferi beneficii pe termen scurt; a doua – legitimitate și credibilitate pe termen lung. Iar fără acestea din urmă, integrarea europeană riscă să rămână doar o promisiune, nu o realitate”, mai precizează Fadei Nagacevschi.