La 10 octombrie, s-a solicitat Guvernului, CEIISS, ASP și Autorității Aeronautice Civile informații despre aplicarea Legii nr. 174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului.
Solicitarea cuprinde 12 întrebări referitoare la numărul operatorilor aerieni care dețin aprobările necesare, companiile supuse verificărilor, procedurile inițiate împotriva acestora și măsurile aplicate în cazurile în care nu au fost respectate cerințele legale.
O atenție deosebită a fost acordată circumstanțelor în care a fost inițiată procedura în privința FLYONE și verificării existenței unor măsuri similare împotriva altor operatori aerieni.
S-a solicitat inclusiv să fie precizat dacă, la momentul inițierii procedurii privind FLYONE, au fost verificați concomitent ceilalți operatori aflați într-o situație juridică comparabilă și, în caz contrar, care au fost motivele pentru care aceștia nu au fost supuși verificărilor.
De asemenea, au fost cerute informații despre criteriile concrete care au determinat selectarea FLYONE, persoanele care au aprobat aceste criterii și documentele care justifică eventualele diferențe de tratament.
În răspunsul semnat de Ion Iordachi, șef al Direcției licențiere, investiții și mărfuri strategice din cadrul ASP, instituția invocă obligația de confidențialitate și limitele legislației privind accesul la informațiile de interes public.
„Solicitarea de a oferi explicații pe marginea procedurii administrative finisate prin adoptarea deciziei CEIISS, excedează cadrului legislativ privind accesul la informație”, se menționează în răspuns.
ASP susține că obligația autorității se limitează la furnizarea documentelor existente, în măsura în care accesul la acestea nu este restricționat prin lege, fără a presupune elaborarea unor justificări suplimentare sau interpretarea deliberărilor interne.
Totodată, instituția precizează că „informațiile referitoare la circumstanțele concrete examinate de CEIISS, documentele și informațiile care au stat la baza evaluării, argumentele expuse în procesul deliberativ, precum și motivele și considerentele individuale care au fundamentat adoptarea unei anumite decizii nu constituie informații destinate divulgării publice”.
În ceea ce privește datele statistice, ASP menționează că acestea sunt centralizate în raportul anual al Consiliului, transmis Guvernului, Parlamentului și Consiliului Suprem de Securitate, dar că raportul nu este disponibil public în forma în care sunt centralizate informațiile solicitate.
Astfel, răspunsul nu prezintă lista operatorilor verificați, numărul companiilor care dețin aprobările Consiliului, criteriile de selectare pentru verificări și nici informații comparative despre măsurile aplicate altor operatori aerieni.
De asemenea, nu este precizat dacă FLYONE a fost primul sau singurul operator vizat de o asemenea procedură și dacă alte companii aflate în situații similare au beneficiat de un tratament diferit.
Lipsa acestor informații nu permite verificarea aplicării uniforme a legislației și menține suspiciunile că FLYONE ar putea fi principala țintă a măsurilor întreprinse de Consiliu.
ASP indică faptul că informațiile publice despre deciziile CEIISS pot fi consultate în extrasele din procesele-verbale publicate pe pagina Guvernului, însă omite să menționeze că documentele sunt depersonalizate și că nu sunt cunoscuți nici subiecții, nici scopurile investiționale, totul fiind secretizat.
„Având în vedere că instituțiile publice sunt capturate de către o grupare criminală, răspunsul era previzibil. Respectiv, confirmați faptul că ați acționat selectiv și strict în interesul unui grup de interese. Trăiască emisarul și codruții lui”, a fost reacția la răspunsul CEIISS.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!