„Cazul face parte dintr-o serie de dosare penale inițiate în martie 2013 de către Procuratura Generală, pe baza autosesizării, și conexate ulterior cu alte cauze penale pornite de Centrul Național Anticorupție (CNA). Urmărirea penală a fost efectuată de CNA sub conducerea Procuraturii Anticorupție.
Conform investigațiilor, în decembrie 2011, inculpatul, fiind administrator și fondator al unei companii, acționând în complicitate cu alte persoane, a obținut prin înșelăciune de la „Banca de Economii” SA un credit de 4 400 000 lei, care nu a fost restituit, cauzând astfel instituției financiare un prejudiciu considerabil. Ulterior, banii obținuți fraudulos au fost transferați către diverse companii pentru a tăinui și deghiza originea lor ilicită. Într-un final, inculpatul a ridicat în numerar mijloace bănești în sumă de 1,3 milioane lei.
Inculpatul și-a recunoscut vinovăția. Cauza a fost examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a durat 8 luni.
În rezultatul analizei probatoriului administrat, la 30 iulie 2024, instanța a recunoscut inculpatul vinovat de complicitate la comiterea infracțiunilor de spălare de bani în proporții deosebit de mari și escrocherie în proporții mari, condamnându-l pentru concurs de infracțiuni la 6,5 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate în domeniul administrării bunurilor pe un termen de 2 ani.
Totodată s-a dispus confiscarea specială în sumă de 1,3 milioane lei din contul inculpatului în proprietatea statului a contravalorii banilor rezultați din comiterea infracțiunilor.
Sentința poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 15 zile.
La 05 iunie 2024, o altă persoană a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii de spălare de bani și condamnată la 5 ani de închisoare cu suspendare. Sentința a fost contestată de către acuzatorii de stat, din motiv că nu a fost dispusă confiscarea specială din contul condamnatului în proprietatea statului a contravalorii banilor rezultați din comiterea infracțiunii în sumă de 1,6 milioane lei”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Anticorupție.
În luna ianuarie a anului 2024, fostul președinte interimar al SA „Banca de Economii”, învinuit de săvârșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda bancară”, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, anunță Procuratura Anticorupție.
Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a CNA și procurorii anticorupție au primit confirmarea sechestrelor, aplicate în afara țării, în dosarul Frauda Bancară. Este vorba despre bunuri și active în valoare de 55, 7 milioane de euro sau echivalentul a peste 1 miliard de lei.
Printre bunurile sechestrate se numără un teren de aproximativ 3 hectare și alte active, care ar aparține unei companii afiliate cu unul dintre învinuiții în dosarul Frauda Bancară. În prezent, ARBI are în executare 141 de delegații în privința a 200 de subiecți pe cauze penale. De asemenea, Agenția a aplicat sechestre pe bunuri din țară evaluate la peste 1 milion de lei.
Fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională va putea fi condamnat în dosarul fraudei bancare. Asta după ce Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea avocaților acestuia cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din legea „condamnării în lipsă”.
Vlad Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, când Guvernul Filip și-a anunțat demisia. Liderul PD de atunci scria că „are nevoie de timp pentru a-și securiza familia”, dar nu a mai revenit în țară.
Mai bine de un an, oligarhul fugar s-a aflat pe teritoriul Statelor Unite, unde a solicitat și azil politic, cerere respinsă însă de autoritățile acestui stat.
În pragul alegerilor prezidențiale din toamna lui 2020, Plahotniuc a părăsit SUA și a ajuns în Turcia.
Furtul miliardului în 2014 s-a desfășurat în 4 etape, cu implicarea unui număr mare de șefi de instituții responsabile ale statului, ai Băncii Naționale, din cadrul ministerelor, până la nivel de Guvern și Legislativ, iar pregătirile au început încă în 2009.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!