Documentul, care va merge mai departe în Senat, ar putea duce la interzicerea reclamelor acestui tip de companii, dar și la impunerea unei suprataxe de 5-până la 10 euro (până în 2030) pentru fiecare articol de îmbrăcăminte vândut de retailerii din zona fast și ultra fast fashion, conform BBC.

Măsura ar putea fi copiată și în alte țări europene, cu un potențial impact major asupra retailului online.

Iar principala țintă va fi retailerul chinez Shein, gigantul care domină comerțul online în industria de fashion. În mai puțin de un deceniu, Shein a ajuns de la un brand necunoscut axat pe producția de rochii de mireasă, la o companie evaluată, în 2022, la 100 de miliarde de dolari, mai mult decât celebrele Zara și H&M la un loc.

Pentru a ajunge la acest succes răsunător, care a pornit din pandemie, Shein a știut să se miște abil în industria de fast fashion, având o strategie extrem de dinamică. S-a mulat pe orice val nou apărut în online, dar a ales totodată să ia și calea offline-ului și să deschidă și magazine fizice, cu inaugurări cu mare ștaif, la care a venit, de fiecare dată, un număr impresionant de oameni, până la 8.000 de persoane la un singur magazin.

Și, în ciuda gravelor probleme de tot soiul peste care stau la baza acestui imperiu – de la poluarea mediului, la substanțe dăunătoare folosite în producție –, oamenii continuă să cumpere fără opreliște de pe Shein, la fel ca de la Temu, alt retailer chinez cu succes uriaș în zona de fast fashion.

În 2022, de pildă, Shein a fost cel mai căutat brand pe Google, fiind în topul accesărilor în 113 țări.

A ieșit, de asemenea, și cel mai popular brand care apare în haul-urile de pe TikTok, clipuri în care utilizatorii prezintă pachete cu mai multe produse cumpărate de pe Shein. 42% dintre produsele care apar în videourile cu hashtag-ul „haul” au fost cumpărate de la retailerul chinez.