Proiectul prevede că starea de asediu ar putea fi instituită în cazul iminenței unei agresiuni armate, al unor acțiuni ostile cu caracter militar sau al unor amenințări grave care pun în pericol suveranitatea, integritatea teritorială, ordinea constituțională ori capacitatea de apărare a statului. Starea de război ar putea fi declarată în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind declanșarea operațiunilor militare împotriva țării.

Potrivit documentului, instituirea acestor regimuri speciale ar urma să fie aprobată de Parlament, la propunerea președintelui Republicii Moldova. Legislativul ar trebui să examineze propunerea în cel mult 24 de ore. În cazul unei agresiuni armate, președintele ar putea declara starea de război prin decret, cu informarea imediată a Parlamentului.

Starea de asediu ar urma să fie instituită pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, dacă persistă circumstanțele care au determinat-o, în timp ce starea de război ar putea fi instituită pe o perioadă nedeterminată.

În perioada stării de asediu sau a stării de război, autoritățile ar putea limita temporar circulația persoanelor, a bunurilor și a mijloacelor de transport, precum și traversarea frontierei de stat. De asemenea, ar putea dispune evacuarea și adăpostirea populației, măsuri de carantină și sanitaro-antiepidemice, dar și instituirea unor regimuri speciale de activitate pentru instituții și agenți economici.

Un alt set de măsuri vizează rechiziționarea bunurilor și prestarea unor servicii în interes public. Totodată, autoritățile ar putea introduce raționalizarea temporară a consumului de alimente, medicamente, energie și alte bunuri de strictă necesitate.

Proiectul stabilește obligații speciale pentru rezerviști în cazul declarării mobilizării. Aceștia nu vor putea părăsi localitățile în care au domiciliul permanent sau reședința pentru o perioadă mai mare de 12 ore decât cu permisiunea scrisă a comandantului organului administrativ-militar teritorial. Acordul va putea fi oferit în cazuri temeinic justificate.

Persoanele care vor primi ordine de chemare vor fi obligate să le execute și să îndeplinească sarcinile pentru care au fost solicitate. Aceeași obligație va reveni celor care vor primi ordine de predare a bunurilor rechiziționabile, acestea urmând să predea bunurile indicate în condițiile stabilite de autoritățile competente.

Obligații vor avea și cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare. Cei supuși obligațiilor de mobilizare, care au primit un ordin de chemare sau au fost informați despre obligația de prezentare, vor trebui să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară și a se prezenta la locul și în termenul stabilite de autorități. Aceștia vor trebui să contacteze de urgență misiunile diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova din statele în care se află ori alte structuri competente desemnate și să acționeze conform dispozițiilor primite.

Cetățenii vor trebui, de asemenea, să respecte măsurile de protecție civilă, inclusiv dispozițiile privind adăpostirea, evacuarea, limitarea deplasărilor și utilizarea mijloacelor de protecție individuală.

Persoanele fizice vor putea participa voluntar, la solicitarea și sub conducerea autorităților competente, la acțiuni de lichidare a consecințelor atacurilor, incendiilor și altor situații generate de starea de asediu sau de război. Totodată, acestea vor fi obligate să acorde sprijin autorităților care asigură aplicarea regimurilor speciale.

O altă prevedere a proiectului vizează procesele electorale. Pe durata stării de asediu sau a stării de război nu vor fi organizate și desfășurate alegeri sau referendumuri, cu excepțiile prevăzute de Constituție sau de legea organică. Procedurile electorale începute înainte de instituirea acestor regimuri ar urma să fie suspendate, iar termenele să fie reluate după încetarea acestora.

În același timp, Parlamentul nu va putea fi dizolvat pe durata stării de asediu sau a stării de război. Autoritățile publice, instanțele judecătorești și procuratura își vor continua activitatea, fiind interzisă constituirea instanțelor extraordinare.

Proiectul mai stabilește că restrângerea unor drepturi și libertăți va putea avea loc numai în condițiile legii, dacă este necesară și proporțională cu situația care a determinat instituirea regimului excepțional. Măsurile vor trebui să fie limitate în timp și spațiu, iar actele prin care sunt dispuse vor trebui să indice temeiul legal, scopul, durata și autoritatea responsabilă.

Documentul este în etapa consultărilor și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, dacă va fi aprobat de Guvern, votat în Parlament şi promulgat de preşedinta Maia Sandu.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News