Procesul de alegere a unui nou papă este învăluit în secret, fiind interzis cardinalilor să comunice cu lumea exterioară ce se întâmplă în conclav, care are loc în Capela Sixtină. 

Vârsta înaintată a papei, alături de problemele sale recente de sănătate – inclusiv o infecție pulmonară gravă – au alimentat de ceva timp speculațiile privind succesiunea. 

Ca de obicei, în lunile și anii anteriori morții unui papă, un grup de cardinali cunoscuți drept papabili ies în evidență ca favoriți pentru a deveni noul lider al Bisericii Catolice. 

Ce urmează la Vatican după moartea papei Francisc 

Vaticanul va convoca un conclav papal, unde Colegiul Cardinalilor se va reuni pentru a alege următorul papă. 

Regulile conclavului, valabile de la 22 ianuarie 2025, stabilesc că dintre cei 252 de cardinali, 138 pot vota — doar cei sub 80 de ani pot participa la scrutinul secret. 

În fiecare zi au loc patru tururi de vot până când un candidat obține două treimi din voturi, proces care durează, de obicei, între 15 și 20 de zile, potrivit Conferinței Episcopale a SUA. 

Există credința că Duhul Sfânt va călăuzi alegerea succesorului demn al Sfântului Petru. 

Sunt deja mai mulți cardinali cunoscuți propuși informal ca viitori papi. În 2020, Edward Pentin a publicat o carte de referință pe această temă, intitulată „The Next Pope: The Leading Cardinal Candidates”. 

Totuși, preferații se schimbă frecvent, iar în conclav favoriții rar devin Papi, de unde și zicala italiană: „Intră în conclav papă și ieși cardinal”. 

Dintre ultimele șase conclavuri, doar Papa Benedict al XVI-lea (în 2005) a fost ales fiind considerat favorit. Astfel, mulți vor urmări și posibilii candidați de compromis. 

Favoriții 

Cardinalul Pietro Parolin, o figură moderată și rațională în cadrul Bisericii

 Cardinalul Parolin este în prezent considerat „principalul candidat”, un favorit puternic pentru a deveni următorul papă, însă „nu o certitudine”. 

În calitate de secretar de stat al Vaticanului din 2013, cardinalul Parolin, în vârstă de 70 de ani și originar din Veneto, este cel mai înalt membru în rang din cadrul conclavului electoral. Mai degrabă decât să adere la orientări politice de „stânga” sau „dreapta”, cardinalul Parolin a fost considerat mult timp o figură moderată și rațională în cadrul Bisericii. 

Recent, cardinalul Parolin a acordat un interviu ziarului italian L’Eco di Bergamo, în care a comentat asupra mai multor probleme geopolitice. 

El a declarat: „Toți pot contribui la pace, dar soluțiile nu trebuie niciodată urmărite prin impuneri unilaterale care riscă să calce în picioare drepturile întregilor popoare, altfel nu va exista niciodată o pace justă și durabilă”. 

O persoană din interiorul Vaticanului a declarat pentru The Independent: „Este greu de știut dacă el (Parolin - n.r.) este într-adevăr principalul candidat, deoarece grupul cardinalilor este foarte greu de citit. Sunt un grup foarte ciudat și, de fapt, nu se cunosc prea bine între ei. Ceea ce consideră ei un candidat bun poate fi foarte diferit de ceea ce spune presa. Parolin este un pariu sigur pentru că toți îl cunosc. A fost amabil cu toți și nu a avut conflicte cu nimeni. Lucrează în Vatican de mai bine de 10 ani și știe cum funcționează lucrurile.”. 

Cardinalul Peter Erdo a comparat primirea refugiaților cu traficul de persoane

 Ca fost președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa, cardinalul Erdo este cunoscut ca fiind un om care își dedică practicile Mariei, mama lui Iisus. 

Este principalul candidat al aripii conservatoare a Bisericii și se crede că ar putea fi principalul rival al cardinalului Parolin în primele tururi de vot din conclav. 

Maghiarul în vârstă de 72 de ani a fost cunoscut ca o voce mai conservatoare în cadrul Bisericii, opunându-se, de exemplu, practicii de a permite catolicilor divorțați sau recăsătoriți să primească Sfânta Împărtășanie, din cauza convingerii sale în indisolubilitatea căsătoriei. 

De asemenea, a comparat actul de a primi refugiați cu traficul de persoane. Erdo a fost făcut cardinal în 2003 de către Papa Ioan Paul al II-lea. 

Cardinalul Luis Antonio Tagle e cel mai liberal dintre candidați, supranumit „Francisc 2”

Fiind al șaptelea filipinez devenit cardinal, cardinalul Tagle ar putea deveni primul papă asiatic. În prezent, în vârstă de 67 de ani, el servește ca pro-prefect pentru Secțiunea de Prima Evanghelizare a Dicasterului pentru Evanghelizare, fiind făcut cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea. Este cel mai liberal dintre candidații favoriți și este adesea supranumit „Francisc 2” datorită asemănărilor cu regretatul papă. 

Cardinalul Tagle a adoptat în general o orientare politică de stânga, similară cu cea a Papei Francisc, și a criticat atitudinea și limbajul Bisericii față de persoanele gay, mamele necăsătorite și catolicii divorțați sau recăsătoriți. 

În 2015, el a spus: „Cuvintele dure care au fost folosite în trecut pentru a se referi la persoanele gay, la cei divorțați și separați, la mamele necăsătorite (și așa mai departe - n.r.) au fost destul de severe. Mulți oameni care aparțineau acestor grupuri au fost etichetați și acest lucru a dus la izolarea lor față de societatea largă.” 

Totuși, unele persoane din interiorul Vaticanului pun sub semnul întrebării dacă el este un candidat care are mai multă vizibilitate în mass-media decât sprijin real în rândul cardinalilor care, în cele din urmă, vor decide. 

Cine mai e în cursă 

Cardinalul Matteo Zuppi, pro comunitatea LGBT+ și un favorit al Papei Francisc

 Considerat un favorit al Papei Francisc, cardinalul Zuppi este președintele Conferinței Episcopale din Italia din mai 2022.

În vârstă de 69 de ani, a fost numit cardinal de către Papa Francisc în 2019 și de atunci a fost trimis în mai multe misiuni internaționale. A efectuat o misiune de pace în Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, însă nu și cu Vladimir Putin, și a călătorit în Statele Unite pentru a se întâlni cu președintele de atunci, Joe Biden.

Înainte de a deveni cardinal, Zuppi și-a exprimat punctul de vedere pozitiv față de comunitatea LGBT+, scriind într-un eseu publicat în cartea lui James Martin din 2018, Building a Bridge (Un pod de construit), că ar fi „util pentru încurajarea dialogului, precum și pentru cunoașterea și înțelegerea reciprocă” adoptarea unei noi abordări pastorale față de „frații și surorile noastre LGBT”. 

Cardinalul Raymond Leo Burke, un tradiționalist vocal

Considerat de critici un tradiționalist vocal, cardinalul Burke, născut în Wisconsin, a fost numit cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea în 2010. El s-a confruntat public cu filozofiile mai liberale ale Papei Francisc, în special în ceea ce privește disponibilitatea acestuia de a permite cuplurilor divorțate și recăsătorite să primească Sfânta Împărtășanie. 

De asemenea, a calificat drept „inacceptabil” noul limbaj al Bisericii referitor la contracepția artificială, căsătoria civilă și persoanele gay. 

Anterior, el a declarat că politicienii catolici care susțin legalizarea avortului, cum ar fi Joe Biden, nu ar trebui să primească Sfânta Împărtășanie.

 Citiți continuarea pe digi24.ro.