Complexul Hidroenergetic Nistrean a redus considerabil conținutul de metale grele în apele Nistrului. După deversarea de la complexul hidroenergetic, se reduce conținutul de cupru, zinc, ș.a, eventual, și de alți compuși organici toxici, care au proprietatea de a se absorbi pe particule și coloizi. Acești poluanți sunt „captați” în lacul de acumulare principal și se depozitează pe fundul acestui corp de apă, fără să se deplaseze în aval. După deversarea de la CHE-2, în apă sunt prezente, în principal, forme dizolvate de metale. Se reduce ușor conținutul total al acestora și scad valorile maxime ale unor metale în apă.
Conținutul de biogeni, în particular, al ionilor de amoniu și nitrați, scade comparativ cu punctul de observație la intrarea în lacul de acumulare. Apa care vine în aval este mai puțin bogată în substanțe nutritive. Valorile maxime ale ionului de amoniu (forma de nitrat cea mai toxică din apă) sunt mult mai scăzute după deversarea apei de la CHE-2, comparativ cu râul în amonte de lacul de acumulare principal.
Valorile medii ale oxigenului dizolvat în apă sunt, practic, aceleași, atât în amonte, cât și în aval de lacul de acumulare, dar oscilațiile concentrației de oxigen în aval de baraj sunt vizibil mai ridicate, fapt care este determinat, incontestabil, de funcționarea complexului hidroenergetic. Se înregistrează vârfuri de conținut ridicat de oxigen (când se efectuează deversarea), care alternează cu scăderea vizibilă a acestuia în apă (când deversarea este minimă sau lipsește).
Se pare că sub influența hidrocentralei se schimbă reacția mediului (рН). Apele slab alcaline, care sunt specifice Nistrului și sunt înregistrate în amonte de lacul de acumulare principal, devin mai neutre (are loc acidularea acestora) la intrarea în Moldova.
Pentru compensarea daunelor și restabilirea ecosistemelor sunt propuse cinci tipuri de măsuri compensatorii, fiind luate în calcul doar modalitățile fezabile.
Astfel, este propusă construirea unui canal cu lungimea de 10 kilometri, care ar conecta rezervorul de apă al CHN cu ecosistemele din raionul Ocnița al Republicii Moldova. Construcția ar necesita două condiții esențiale - să implice intervenții minime cu tehnica grea și să presupună scurgerea firească a apei. Canalul ar putea revitaliza micro-rețeaua hidrografică a râului Cubolta, cu zonele umede și heleșteiele din albie și ar asigura circuitul de substanțe în Nistru.
Nisipul și prundișul sunt elemente importante pentru habitatul viețuitoarelor acvatice, dar sunt extrase permanent din Nistru. Astfel, s-ar cere readucerea unei părți a prundișului și nisipului extras înapoi în Nistru, în aval de CHN. Acest lucru ar permite evitarea înnămolirii râului și ar crește capacitatea de autopurificare. Alte măsuri țin de restabilirea zonelor umede care servesc pentru reproducerea peștilor, promovarea regenerării naturale a pădurilor cu prezența stejarului etc.
De asemenea, se propune conservarea integrală a peisajelor terestre și acvatice, cu abordare la nivel național (inclusiv regiunea transnistreană) și transfrontalier, întărirea și extinderea ariilor protejate în valea Nistrului.
Totodată, se propune revizuirea statutului juridic al barajului CHE-2, revizuirea regimului de funcționare a barajului și lacului tampon și agrearea compensărilor pentru serviciile ecosistemice pierdute.
Studiul a fost comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului din Republica Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!