Rezoluţia 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, care a decis marcarea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, încurajează statele să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust. De asemenea, documentul respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului.

Totodată, Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite 61/255 adoptată la 26 ianuarie 2007 condamnă orice negare a Holocaustului şi îndeamnă toate statele membre să respingă fără rezerve negarea Holocaustului.

Documentul apreciază instituirea de către secretarul general al ONU a programului de informare „Holocaustul şi Naţiunile Unite” şi, de asemenea, salută includerea de măsuri în programele educaţionale ale statelor membre în vederea neutralizării încercărilor de a nega sau minimiza importanţa Holocaustului.

Programul de informare al Naţiunilor Unite asupra Holocaustului a stabilit în timp o reţea globală de parteneri şi a dezvoltat iniţiative versatile incluzând resurse educaţionale, programe de dezvoltare profesională, o serie de filme, discuţii şi expoziţii.

Programul are în vedere marcarea în fiecare an a Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, aleasă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a marca eliberarea lagărului de concentrare şi exterminare Auschwitz Birkenau (1940-1945). Programul lucrează cu state membre din întreaga lume şi oferă sprijin Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a organiza activităţi de educare şi rememorare a Holocaustului.

De asemenea, Programul de informare al Naţiunilor Unite asupra Holocaustului reprezintă ONU la Alianţa Internaţională pentru Rememorarea Holocaustului, un organism interguvernamental care îşi propune să obţină sprijinul societăţii civile şi al clasei politice pentru educaţia, rememorarea şi cercetarea Holocaustului.

Tema care ghidează rememorarea şi educaţia Holocaustului în 2021 este „Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust" - „Înfruntarea consecinţelor: recuperare şi reconstituire după Holocaust". Aceasta are în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie.

În fiecare an, cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume.

Între evenimentele organizate cu acest prilej în 2021, la 27 ianuarie, are loc ceremonia memorială pentru Holocaust a Naţiunilor Unite. Evenimentul va fi transmis online pe UN Web TV.

Ceremonia memorială a Holocaustului este organizată în comun de către Departamentul pentru Comunicaţii Globale al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi UNESCO, în cooperare cu Alianţa Internaţională pentru Rememorarea Holocaustului.

În urma ceremoniei, experţi de frunte în domeniul cercetării şi educaţiei Holocaustului şi voci proeminente împotriva antisemitismului vor discuta despre pericolele negării şi denaturării Holocaustului, în timpul unei mese rotunde online.

Anul trecut, în 2020, s-au împlinit 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz şi, totodată, de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Cu acest prilej, programul de informare „Holocaustul şi Organizaţia Naţiunilor Unite" a ales tema „75 years after Auschwitz - Holocaust Education and Remembrance for Global Justice'”, pentru a reflecta importanţa, după 75 de ani de la Holocaust, a acţiunii colective împotriva antisemitismului şi a altor forme de prejudecată pentru a asigura respectul pentru demnitatea şi drepturile tuturor oamenilor de pretutindeni. (sursă: https://www.un.org)

Prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi a adresat astăzi un mesaj dedicat Zilei de comemorare a victimelor Holocaustului prin intermediul unui comunicat plasat pe pagina Guvernului.

În mesaj se menționează:

„Ziua de 27 ianuarie este una cu o încărcătură aparte – Ziua în care aducem omagiu milioanelor de victime ale Holocaustului – teribila crimă generată și realizată cu atâta cruzime de naziști în cel de-al Doilea Război Mondial.

Guvernul își asumă deplin angajamentul de a purta mereu vie memoria victimelor acestui măcel abominabil. Pornim de la înțelegerea că o societate matură trebuie să își asume lecțiile istoriei, a epizoadelor întunecate ale trecutului pentru a putea construi un viitor în care asemenea tragedii să nu se mai întâmple niciodată. Astfel, cultivarea memoriei Holocaustului ca alegere conștientă de a nu da uitării aceste orori, este o datorie față de victime și o obligație față de generațiile viitoare.

Începând cu anul 2015, în contextul acestei zile, în toată țara se organizează „Săptămâna Memoriei", care include o serie de activități, cum ar fi mese rotunde, conferințe internaționale, lecții tematice în instituțiile de învățământ, depuneri de flori la monumentele victimelor Holocaustului, difuzarea filmelor tematice, expoziții comemorative. Însă, consider corect ca evenimente și acțiuni de acest gen să nu se limiteze doar la spațiul temporar de „Săptămână a Memoriei", ci să devină o tradiție permanentă nu doar în curriculele de studii ale elevilor și studenților.

La finele anului trecut, Guvernul Republicii Moldova a adoptat cel de-al doilea Plan de acțiuni pentru anii 2021-2024 privind promovarea memoriei Holocaustului și a culturii toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță. Documentul reprezintă o continuare logică firească a primului Plan de acțiuni implementat în perioada 2017-2019.

Scopul primordial al acțiunilor noastre în următorii ani va fi, pe lângă acțiunile de comemorare, informare și sensibilizare a publicului larg, să abordăm și cauzele profunde ale fenomenelor sociale, care au derivat finalmente în tragedia Holocaustului: regimurile autoritare şi totalitare, antisemitismul, xenofobia și discursul de ură.

În acest context, educația continuă și formarea tinerelor generații în spiritul valorilor universale ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, stimulând dialogul intercultural, constituie principalele instrumente prin care vom putea păstra memoria victimelor tragediei și să construim o societate deschisă, tolerantă și pașnică, în care fiecare persoană să se dezvolte și prospera indiferent de apartenența etnică, rasială sau religioasă.

Mă închin cu pioșenie în fața milioanelor de victime ale Holocaustului”.

---