AMDM, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale, a solicitat expertiză externă pentru a analiza impactul celor două acte legislative existente care reglementează formarea prețurilor la medicamente de uz uman asupra accesului pacienților la medicamente și asupra agenților economici.

Mai exact, a fost analizat numărul și tipul de produse înregistrate în Catalogul naţional de prețuri de producător la medicamente, proces care a scos la iveală o îngustare majoră a pieței farmaceutice în ultimii 6 ani: dacă în 2013 erau înregistrate 6249 de medicamente, în 2019 numărul lor s-a redus cu 43%.

AMDM susține că tendința scăderii numărului de competitori prezenți pentru fiecare denumire comercială internațională (DCI) - 1-2 producători este la fel de îngrijorătoare și favorizează reducerea în continuare a stocurilor în cazul în care unul dintre producători decide să se retragă de pe piaţă.

Expertiza internă a ADMD a scos în evidență următoarele constatări:

1. Odată cu implementarea Catalogului, a scăzut numărul de producători disponibili pe piață, iar scăderile de preț de producător anunţate nu s-au tradus întotdeauna în prețuri mai mici la nivelul pacienților;

2 Escaladarea numărului de medicamente importate în baza art. 11 alin. (7) al Legii nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică pare să fi creat multiple probleme în piață pentru agenții economici, nu în ultimul rând de natură de competiție neloială;

3. Lipsa corelării datelor între prețul de producător, prețul maximal de distribuție, prețul maximal cu amănuntul și suma fixă compensată de CNAM, a contribuit la lipsa transparenței asupra prețului de farmacie și limitarea capacității pacientului de a anticipa valoarea contribuției personale (co-plată).