Rezultatele celei de-a șasea ediții a Happy City Index au fost anunțate oficial la Parlamentul Regatului Unit din Londra, în cadrul unui eveniment care a marcat finalizarea celui mai mare studiu comunitar dedicat dezvoltării urbane la nivel global.
Organizatorii au precizat că cercetarea nu urmărește să desemneze „cel mai bun oraș din lume”, ci să identifice comunitățile care reușesc să ofere un echilibru între dezvoltare economică, sustenabilitate, sănătate, mobilitate și bunăstarea locuitorilor..
Bucureștiul, printre ultimele orașe ale lumii
Potrivit clasamentului publicat pentru anul 2026, Bucureștiul a acumulat 4.994 de puncte și ocupă locul 248 din 251. Mai slab clasate sunt doar Guadalajara (Mexic), Nashville (SUA) și Dallas (SUA).
Primele zece orașe aflate la coada clasamentului sunt:
- Guadalajara (Mexic) – locul 251
- Nashville (SUA) – locul 250
- Dallas (SUA) – locul 249
- București (România) – locul 248
- Indianapolis (SUA)
- Tucson (SUA)
- Aguascalientes (Mexic)
- Chicago (SUA)
- Kuching (Malaezia)
- Rabat (Maroc)
Bucureștiul este singura capitală din Uniunea Europeană prezentă în această zonă a clasamentului și una dintre foarte puținele capitale europene aflate atât de jos în ierarhia mondială.
Rezultatul reprezintă un nou semnal de alarmă pentru administrația locală și centrală, în condițiile în care marile capitale europene investesc constant în infrastructură, transport public, digitalizare, eficiență energetică și extinderea spațiilor verzi.
Ce este Happy City Index
Happy City Index este realizat anual pe baza unei metodologii complexe care analizează performanța orașelor în șase domenii majore: Cetățeni, Guvernanță, Mediu, Economie, Sănătate și Mobilitate.
Ediția din 2026 a Happy City Index a analizat 251 de orașe din întreaga lume, pe baza unei cercetări la care au participat 466 de specialiști. În cadrul studiului au fost colectate și validate peste 150.000 de date și înregistrări, iar evaluarea orașelor a fost realizată prin intermediul a 64 de indicatori care măsoară performanța în domenii precum guvernanța, economia, mediul, sănătatea, mobilitatea și implicarea cetățenilor.
Procesul de cercetare s-a desfășurat pe parcursul a cinci luni. Dintr-o bază inițială de peste 3.400 de orașe din întreaga lume, aproximativ 1.000 au fost selectate pentru o analiză aprofundată, iar 251 au fost incluse în clasamentul final.
Organizatorii subliniază că indexul nu măsoară fericirea în sens emoțional, ci condițiile care permit locuitorilor să aibă o viață mai bună și mai echilibrată. Sunt luate în calcul aspecte precum eficiența administrației publice, accesul la servicii medicale, infrastructura de transport, oportunitățile economice, protecția mediului și implicarea civică.
Problemele care trag Bucureștiul în jos
Deși raportul nu indică în mod explicit motivele exacte pentru poziționarea fiecărui oraș, specialiștii consideră că rezultatul Bucureștiului reflectă probleme cunoscute de ani de zile.
Traficul extrem de aglomerat, poluarea, infrastructura urbană insuficient modernizată, lipsa spațiilor verzi în anumite zone, dezvoltarea urbanistică neuniformă și presiunea exercitată asupra serviciilor publice de o populație de peste două milioane de locuitori sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă Capitala.
În timp ce multe orașe europene accelerează investițiile în transport public nepoluant, digitalizare și regenerare urbană, Bucureștiul continuă să se confrunte cu întârzieri în implementarea unor proiecte majore de infrastructură și mobilitate.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!